Aglomerația este generată de faptul că nu există o delimitare foarte clară la raft între vinul spumant și cel spumos

Piața vinului a crescut cu 7,7% ca valoare a vânzărilor și a scăzut cu 2,2% ca volum al acestora, în perioada octombrie 2017 – septembrie 2018, față de octombrie 2016 – septembrie 2017, conform Nielsen*). Spre deosebire de vinurile liniștite de masă, ale căror vânzări au scăzut în volum cu 3%, cele efervescente au înregistrat o creștere de 4%.

*) Conform datelor de Retail Audit Nielsen, pentru Total România, categoria Vinuri, din perioada octombrie 2016 – septembrie 2018 (Copyright @ 2018, The Nielsen Company).

Din perspectiva culorii, vinurile albe domină categoria, însă segmentul rose/roze înregistrează cea mai mare creștere în perioada menționată (26% cantitativ, 34% valoric). În ceea ce privește cantitatea de zaha­ruri conținută, variantele de produs demidulce sunt predominante în vânzările volumice (40%).
Asociate sărbătorilor și evenimentelor festive, vinurile efervescente – spumant, spumos, petiant, perlant, frizzante – cu sau fără alcool, cu sau fără arome, constituie o piață cu un puternic caracter sezonier.

Piața de spumante este în continuare dominată de produsele mainstream, deoarece persistă tendința de a include unele băuturi în segmentul greșit definit ca „șampanie”. Comparativ cu celelalte țări din UE, în România categoria își mărește volumul, dar nu atinge aceeași creștere decât prin prisma prezenței spumantelor entry-level și a vinului Prosecco – un spumant de origine italiană considerat la început drept „șampania săracului” – a cărui popularitate a crescut foarte mult în ultimii ani. Realizat în principal din struguri Glera (sau Prosecco), este un substitut mai puțin scump al șampaniei.
Spre deosbire de șampanie, unde a doua fermentație are loc în sticle, Prosecco se produce prin metoda Charmat, adică fermentarea are loc în cisterne speciale din oțel inoxidabil, o metodă mai accesibilă ca preț.

 „Spumantele de calitate încă nu se bucură de aprecierea consumatorilor atunci când vine vorba de consumul acasă. Putem vorbi, așadar, de o sezonalitate pu­ternică odată cu venirea sărbătorilor de iarnă”, relatează Teo Trîncă, HoReCa Customer Channel Mana­ger, PPD România. „Vara este iarăşi o perioadă bună când, mai ales Prosecco, înregistrează o creştere a volumelor, atât datorită consumului ca atare, cât şi în diverse ­mixuri şi spritz-uri. Una dintre barierele dezvoltării este gradul scăzut de informare a consumatorului. Este îmbucurător faptul că Prosecco şi-a găsit totuşi locul său, evitând a fi încadrat la categoria «şampanie», cum se întâmplă din păcate cu alte vinuri spumante.”

O piață aglomerată

Potrivit Nielsen, vinurile efervescente dețin 9% ca volum din piața totală de vinuri și 13% ca valoare. Este singurul segment care a crescut ca volum al vânzărilor (+4%), restul înregistrând scăderi. În comerțul modern regăsim 60% din volume și 65% din vânzările valorice, acest format crescând în importanță de la un an la altul pentru această categorie.

Nu doar piața totală a vinurilor, ci și segmentul spumantelor și spumoaselor este extrem de fragmentat, cu mulți producători și multe branduri. Astfel că, în Top 5 branduri de vinuri efervescente, cota cumulată în valoare este de numai 7,7%.
Evoluția din ultimii ani a retailului a favorizat crearea de categorii dedicate. Acum, vinurile spumante, şampa­nia şi Prosecco au locul lor special în rafturile magazinelor mari, ceea ce îi ajută pe shopperi să identifice mult mai ușor produsele organizate pe categorii distincte.

„Avem în continuare varietate mare de produse. Din păcate, diferenţa între produsele entry-level şi cele premium este foarte mare. Dacă la bere discutăm de un preţ cu 25-40% mai mare între premium faţă de mainstream, aici deja diferenţa este uneori chiar mai mare de 100%. Acest lucru are ca motivație principală faptul că majoritatea produselor premium sunt importate, în timp ce produsele entry-level sunt locale - avem deci costuri mai mari şi din cauză că importurile implică o marjă suplimentară pentru ca importatorii să îşi acopere cheltuielile logistice şi să obţină şi un profit”, explică Teo Trîncă.

„Un lucru îmbucurător este că tinerii consumatori români experimentează, învaţă despre vinuri spumante şi caută experienţa gustului. Ei valorizează calitatea vinului, metoda de fabricaţie, soiurile aromate şi speciale, dar şi notorietatea producătorului”, evidențiază Emil Popescu.

Punctul tare al categoriei este potenţialul încă neexploatat de a fi consumat la mese sau pe terase în timpul verii. „Ţine doar de un declic, de o deblocare a mentalului consumatorilor care presetează această categorie la nivelul momentelor de consum ocazionale. Odată ce vom trece de acest prag, vom putea vorbi de o categorie mai puternică”, este de părere președintele Zarea.

Referindu-se la managementul raftului, Costin Ghiță, Director Național de Vânzări IKA/TT, ­Alexandrion Group, susține că jucătorii sunt cam aceiași, numai că cei tradiționali își diversifică gama prin culoare (rose-ul, ca și la vinuri, crește) și prin palierele de calitate și de gust. Spațiul pe care îl acordă retailerul este în concordanță cu vânzările sezoniere ale produsului. Aglo­merația la raft este generată, în mod special, pentru că nu există o diferențiere foarte clară între vinul spumant (și în acest caz, cu a doua fermentare în sticlă versus în tanc) și vinul spumos.

„Provocarea este să fie activate perioadele din timpul anului când, în mod normal, produsul scade, în special perioada verii, când spumantele pot deveni o alter­nativă fresh și cool”, adaugă Costin Ghiță.

Eugen Odainîi, Product Manager, Domeniile Panciu, constată că vinul a devenit un produs „la modă”, mai ales în rândul generaţiei millennials, și că asistăm la două fenomene determinante: creşterea exponenţială a calităţii vinurilor româneşti datorită investiţiilor din ultimii ani în tehnologii şi plantaţii vinicole; implica­rea producătorilor în dezvoltarea culturii consumului de vin îmbuteliat de calitate în rândul consumatorului mass market.

„Ritmul de creștere a vânzărilor de vinuri efervescente vine în paralel cu dublarea în ultimii doi ani a numărului de companii ce au introdus în portofoliu acest tip de produs. Dacă la începutul lui 2017, în România erau 6 producători de vinuri spumante, în acest moment avem minimum 12. Practic, toate cramele care au bugete disponibile pentru modernizare şi dezvoltare au lansat sau planifică să lanseze vinuri din această categorie”, remarcă reprezentantul Domeniile Panciu.

La fel de mult au crescut şi importurile. Astfel, putem concluziona că segmentul spumante & spumoase are un potenţial semnificativ şi atrage an de an noi jucători interni şi externi.