Interviu cu Julia Leferman, directoarea generală a Asociației Berarii României

La începutul sezonului berii, ne gândim la cum va fi anul 2002, după trei ani de stagnare: ce dinamică va avea consumul, care din tendinţele observate recent se vor confirma, cum influenţează contextul economic costurile de producţie? Sunt câteva din temele discutate într-un interviu cu Julia Leferman, directoarea generală a Asociaţiei Berarii României – organizaţie ai cărei membri asigură 90% din berea consumată la noi.

Alte teme relevante pentru piaţa internă a berii, iniţiativele producătorilor şi ale retailerilor vor fi abordate într-o analiză pe care Piaţa o va publica la începutul lunii iunie.

Cum prognozați volumul vânzărilor de bere din acest an?
Ultimii trei ani au însemnat stabilitate pe piața berii. Sperăm ca vara, care se anunță foarte călduroasă, să influențeze pozitiv consumul în 2022. Este greu însă de făcut o prognoză dacă ne gândim că 2021 a continuat să fie un an dificil, în care restricțiile din Horeca și regulile stricte de carantină au redus numărul de clienți din baruri și restaurante și au împiedicat revenirea la consumul de dinainte de pandemie.
Deși ne-am fi așteptat la o revenire mai consistentă față de 2020, ponderea deținută de sectorul Horeca în vânzările de bere a crescut doar cu un procent față de primul an de pandemie, până la 9% anul trecut, comparativ cu o pondere de 15-20% în anii de dinainte de pandemie.
Chiar dacă pandemia pare să fi scăzut în intensitate, 2022 se anunță chiar mai provocator decât 2021, în special din cauza situației macroeconomice la nivel local și global, a inflației record care afectează deja puterea de cumpărare a românilor, dar și a războiului din Ucraina.

Vă așteptați ca anumite segmente ale pieței să aibă o dinamică a vânzărilor semnificativ diferită de media pieței?
Ne așteptăm să avem o dinamică foarte bună pentru categoriile de bere fără alcool sau slab alcoolizate și pentru segmentele premium și super-premium. Sunt tendințe pe care deja le-am remarcat și care ne așteptăm să se consolideze.
De asemenea, sperăm la o revenire a consumului în sectorul ospitalității, odată cu reducerea riscului de îmbolnăviri și reluarea obiceiului de a ieși al consumatorilor.

Mixurile şi berile aromatizate au crescut spectaculos în 2021 (în concordanţă şi cu tendinţa europeană). Considerați că trendul acesta este unul stabil sau este o altă „modă” trecătoare?
Preferința românilor pentru mixurile de bere și berile aromatizate se înscrie într-o tendință europeană de consum, de îndreptare spre berea cu un conținut scăzut de alcool sau fără alcool. Deși cu o pondere mică din piață, de aproximativ 2%, acest segment a înregistrat anul trecut creșteri semnificative în România, de aproximativ 20% față de anul anterior. Aceasta confirmă preferințele tot mai variate ale românilor atunci când vine vorba de bere, dorința de a experimenta gusturi noi, deosebite, dar și posibilitatea de a savura gustul berii în situații în care consumul de alcool nu este permis. Având în vedere că este o tendință care se menține de câțiva ani în România, ne așteptăm să continue și în viitor, să devină un trend stabil.

Specialitățile de bere, în schimb, au avut un recul masiv în 2021. Cum se poate explica? Apreciați că este o scădere conjuncturală sau avem de-a face cu o tendință de durată?
Specialitățile - berea neagră, nepasteurizată, albă, ale, pale ale, roșie - sunt într-adevăr cele mai afectate de criza Covid-19. Categoria a marcat anul trecut o scădere puternică, de 43% față de anul anterior, continuând trendul descendent înregistrat anul anterior (-28%). Dacă înainte de criza sanitară această categorie deținea peste 2% din piață, în prezent s-a restrâns la jumătate. Sperăm să revenim însă la tendința de creștere și pe acest segment, odată cu maturizarea pieței de bere și deschiderea românilor spre arome si gusturi inedite, testate în alte țări în care călătoresc.

Sunt de așteptat să apară în 2022 probleme pe lanțul de aprovizionare al berarilor (în special cu malţ şi hamei)?
Din păcate, în prezent, doar 50% din orzul necesar fabricării berii provine din agricultura României. Producţia locală de orzoaică şi hamei este preluată complet de industria locală de bere, însă aceasta nu este suficientă şi de aceea producătorii de bere sunt nevoiți să recurgă la importuri. Producătorii de bere își doresc să crească ponderea ingredientelor din România în procesul de fabricare. Este avantajos atât pentru agricultura locală și pentru creșterea economiei României în ansamblu, dar și din punct de vedere al costurilor de achiziție. Este nevoie de politici agricole care să stimuleze culturile specifice berii, în beneficiul economiei locale, pentru că prin prelucrarea acestor produse agricole este generată valoare adăugată. De aceea, suntem într-un dialog constant cu autoritățile din agricultură pentru a stimula prin măsuri speciale extinderea acestor culturi în rândul fermierilor.
Probleme pe lanțul de aprovizionare au apărut deja la nivelul disponibilității orzului pentru bere. Țara noastră nu importa semnificativ din Ucraina sau Rusia, ci mai degrabă din Croația și Danemarca. Totuși, din cauza faptului că multe țări care se aprovizionau în anii anteriori din țările direct implicate în război s-au orientat către aceleași țări din care importăm și noi, costurile au crescut foarte mult și este foarte probabil să continue să crească.
De asemenea, în iarna anului trecut, Azomureș a oprit producția de îngrășăminte. Chiar dacă începând din mai 2022 compania și-a reluat activitatea, au fost câteva luni în care îngrășămintele necesare culturilor de hamei și orz au fost importate din alte țări europene, la prețuri mult mai mari.

Ce tendință apreciați că vor avea costurile de producție a berii în 2022 (desigur, în comparație cu nivelul estimat al creșterii generale a preţurilor şi tarifelor)?
Contextul economic și social al ultimilor doi ani nu este deloc favorabil și afectează deja costurile de producție în toate industriile. Creșterile de costuri pentru materii prime și pentru utilități, inflația și războiul au dus la scumpiri pe tot lanțul de producție și de aprovizionare, atât la nivel global, cât și național.

Cum apreciați stadiul şi ritmul adopției de către consumatori a draftului în horeca?
În ultimii doi ani, consumul de bere la draft a avut de suferit din cauza pandemiei și a restricțiilor din Horeca. Sperăm ca, odată cu revenirea românilor în baruri și restaurante, precum și a preocupării din ce în ce mai accentuate pentru o economie verde, care înseamnă și obiceiuri mai prietenoase cu mediul, consumatorii să se orienteze mai mult către ambalaje reutilizabile, inclusiv draft.
Tipul de ambalaj din care alegem să consumăm berea ține foarte mult de preferințele fiecăruia dintre noi. Așa cum există consumatori care preferă berea în doze de aluminiu, așa există consumatori de bere din butoi sau bere la sticlă. Avantajele cel mai des menționate de români și motivele pentru care aleg să consume bere la draft sunt că este o bere potrivită pentru a fi consumată în sezonul estival, este răcoritoare, mereu rece, ușor de băut, accesibilă și foarte senzorială - iți face poftă de bere.