Carnea de pasăre devine tot mai sofisticată. Noi parteneriate intre retaileri și producătorii de carne de porc. Carnea de vită caștigă in imagine.

Tiparul industriei avicole din România este de ,,creștere intensivă" a puilor de carne, dar evolutia este pe directia puiului cu creștere lentă, produs dezvoltat de tot mai mulți producători în ultimul an. De asemenea, se observă un proces de diversificare tot mai mare, pe tipurile de carne de pasăre, părți anatomice de consum, dar și forme de ambalare. La carnea proaspătă de porc, preferința consumatorilor s-a îndreptat anul trecut, în special spre tocături, care sunt cel mai ușor de preparat în mâncare. Gramajele mici și feliate au câștigat tot mai mult teren atât la carnea de porc, cât și la cea de vită. In ceea ce privește canalele de cumpărare pentru cele trei tipuri de carne, formatele mari preiau supremația, asta după ce anul trecut s-a văzut o creștere pe magazinele de proximitate.

În prima parte a acestui an, Agricola a introdus două noi produse pe rafturile magazinelor: Puiul Fericit și Cocoșelul de Pădure - crescuți și îngrijiți 100% fără antibiotice. Este deschis astfel un nou segment în piata cărnii de pasăre, care a evoluat foarte mult în ultimii ani, urmând tendinta de creștere a calitătii produselor.
În România, Agricola a venit în anul 2014, cu o premieră la vremea respectivă pentru industria cărnii de pasăre de la noi, și anume, Puiul Fericit. Acesta este hrănit natural, cu 80% porumb, are un ciclu de viață extins la 70 de zile, fiind crescut în ferme mici tradiționale. La patru ani distanță, compania a adus pe piață Cocoșelul de Pădure, fiind la acel moment singurul pui coquelet refrigerat din piața internă și care a devenit lider de segment, iar un an mai târziu, a extins gama prin adăugarea Cocoșelului de Pădure pentru grătar și a celui pentru ceaun.

Transavia, liderul pietei cărnii de pasăre, a lansat în urmă cu mai mult de doi ani gama „Vin Prietenii la Tine” – produse cu valoare adăugată. Apoi a adus alte noutăți importante: Puiul Libertan, pe de o parte, și parteneriatul cu foarte cunoscuta retea McDonald's, pe de altă parte. Puiul Libertan vine cu o abordare craft, în spiritul unei economii circulare, provenind dintr-o rasă cu creștere lentă, complet integrată într-un microclimat natural, cu acces la aer liber. De altfel, Transavia este prima companie cu capital integral românesc care s-a alăturat, recent, initiativei europene pentru practici responsabile în sectorul alimentar. 

Din colaborarea Transavia cu McDonald's au rezultat două specialități, realizate din pieptul de pui Fragedo: Supreme Chicken Tenders și burgerul premium - Chicken Magnifique.

Sectorul de carne de pasăre din România, tot mai diversificat

Cuvântul care descrie cel mai bine piața de carne de pasăre din ultimii ani este diversificarea, susține Raluca Simion. „Începând cu diversificarea formelor de ambalare (atm, tăvițe stretch, pungă etc.), trecând la diversificarea tipurilor de pasăre prezente la raft (pui, rață, curcă, bibilică, gâscă ș.a.) și la diversele forme anatomice (se consumă mult mai puțin carcasa de pui grill în ultimii ani și mai mult părți anatomice tranșate: pulpe dezosate, piept feliat, piept dezosat, ciocănele, carne tocată etc.) și terminând cu divesificarea categoriei în sine (pui broiler/industrial, pui crescut lent, pui bio, pui marinat, pui afumat etc.)”.

În această diversitate de produse, gramajele și ambalajele au urmat același trend. Însă, calibrarea gramajelor depinde de tipul de consum la care ne referim, individual sau de familie, iar reducerea gramajelor poate fi folosită și ca mecanism prin care se abordează sensibilitatea la preț, mai ales pentru cei care caută produse ieftine, consideră Ciprian Oprea, directorul comercial al companiei Transavia. „De asemenea, un alt factor care poate influența dimensiunea ambalajelor și implicit gramajul, este modul de mercantizare, mai ales când vine vorba de expunerea produselor în magazinele cu suprafețe mici, de proximitate, unde spațiul este sensibil redus. Adaptarea ambalajelor este un aspect important, care influențează succesul la raft, însă nu gramajele sunt cele care dictează succesul, ci siguranța alimentară, calitatea produselor și onestitatea comunicării de marketing”, punctează reprezentantul Transavia.

Într-un top 3 al vânzărilor, produsele care au performat cel mai bine de anul trecut și până acum au fost: pieptul de pui, pulpele inferioare și aripile, după cum am aflat de la producătorii cu care am discutat.

În privința canalelor de cumpărare, consumatorii de carne de pui s-au orientat anul trecut, în mare parte, spre magazinele de format mare, hipermarketuri și supermarketuri, datorită ofertei extinse de produse din carne, precizează directorul comercial de la Transavia. În magazinele de proximitate, rata de cumpărare a cărnii de pui este în scădere, existând câteva excepții de magazine din zone urbane aglomerate, unde sunt generate volume mai mari, explică Iulian Petre, administrator la Avicola Slobozia.

Per ansamblu, piața totală de carne de pasăre din România a scăzut, în 2020 față de anul anterior, cu 7% în volum, afirmă Raluca Simion.
Vânzările de carne de pui din 2020 au fost însă influențate și de specificitatea acestui an. Ne referim aici, pe lângă efectele crizei sanitare, și la existența unor foca
re de gripă aviară sau probleme de siguranță alimentară semnalate de autorități, în special la produse provenite din afara țării, evoluția importurilor și a exporturilor, impactul reducerii activității HoReCa, limitarea semnificativă a evenimentelor sociale și telemunca. „O parte dintre acești factori au pus presiune pe categorie, în timp ce alții au favorizat consumul. Spre exemplu, creșterea interesului pentru gătitul acasă, dar și sezonul cald, în care măsurile de relaxare au fost sporite, au adus o revigorare a momentului de consum legat de grătar și, implicit, o creștere a cererii pentru produsele din carne de pui”, afirmă Ciprian Oprea.

Sectorul de carne de porc proaspătă se află pe o linie stabilă, în ceea ce privește vânzările de anul trecut, explică Bogdan Grama, director general la Abatorul Periș.
„Chiar dacă oamenii au gătit mai mult acasă, noi nu am observat o creștere a categoriei. Există creșteri pe anumite produse, cum ar fi micii, dar nu putem spune același lucru despre întreaga categorie”.

Segmentul tocatelor a performat foarte bine în ultima perioadă, susțin producătorii din domeniu, fiind urmat de alte produse, precum pulpa de porc, spata, pieptul și ceafa.

Mai mult, consumatorii au acordat o mai mare atenție cantităților de produse cumpărate, orientându-se spre porții mici. „Putem spune că a fost observată o creștere a preferinței consumatorilor pentru produsele ambalate în gramaje mai mici, în detrimentul produselor vrac. Mai mult ca oricând, au fost căutate ambalajele cu gramaje mai mici, care conțin produse deja feliate. Iar Comtim a venit deja în întâmpinarea acestor preferințe cu versiunile de pachețele mici de produse la minut din gama Porc Ușor, dar și cu produse feliate pentru familii numeroase, prin gama Porc Proaspăt”, explică Florin Raba, director comercial la Smithfield România.
De asemenea, directorul general de la Abatorul Periș observă această creștere a vânzărilor la carnea de gramaje mici, susținând că fenomentul este mai vizibil în zonele urbane, în special când vorbim de gospodării de 1-2 persoane, dar adaugă că vracul rămâne forma principală de comercializare a cărnii de porc.

Cu toate că în anul 2020 a existat o tendință a cumpărătorilor de a achiziționa carne de porc din magazinele de proximitate, anul acesta se vede o revenire spre formatele mari. „Din acest motiv, noi am dezvoltat parteneriate si am deschis «Raioane Periș» în hypermarketurile din București. Bineînteles că vindem o mare parte din produse și în rețeaua de magazine proprii”, arată Bogdan Grama.

Și la Smithfield, mare parte din producția de carne de porc este distribuită preponderent în rețelele de KA, în timp ce 40% merge în rețelele tradiționale.
Un program unic care sprijină producția autohtonă de carne de porc este derulat de Kaufland. Se numește „Porc născut și crescut în România”, Kaufland fiind singurul lanț comercial care şi-a asumat obiectivul de a comercializa doar carne de porc cu origine 100% românească, provenind de la porci născuți şi crescuţi în România. „În ansamblu, evoluția categoriei de carne proaspată porc este una stabilă, iar în prima jumătate a anului a înregistrat o creștere cantitativă, în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. De asemenea, au fost semnalizate vânzări în creștere și pe marca proprie K–Purland, succesul acestei categorii fiind dat de faptul că este porționată și ambalată în mod practic”, spune Valer Hancaș, Director Comunicare și Corporate Affairs, Kaufland România.

Însă, vânzările de carne de porc din ultimii ani sunt strâns legate de sectorul de creștere a porcinelor, grav afectat în ultimii ani de pesta porcină africană, dar și de lipsa unor programe de susținere. „Dacă privim istoricul filierei porcului din ultimii 30 de ani, suntem tentați să afirmăm că nu pesta porcină africană este cea mai importantă problemă comercială a sectorului, ci lipsa de interes în dezvoltarea reproducției. Suntem dependenți de purceii europeni, nu reușim să îi producem singuri și nu am acoperit niciodată necesarul de consum. În lupta cu pesta porcină africană, am pierdut peste 700.000 de capete porcine, producători mai mari sau mai mici care au renunțat, forța de muncă a fost concediată, a fost interzis exportul, avem o imagine cam șifonată, atestată și de ultimele rapoarte de audit. Invazia de carne de porc la prețuri de dumping afectează grav fermierii români, în contextul prețului mare al materiilor prime pentru furaje și al inputurilor. Cererea internă de carne este mare, dar la ce preț și cu ce preț?”, menționează Mary Pană, președintele Asociației Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine.

Carnea de vită se vinde bine la gramaje mici

În ultimii ani, consumul de carne de vită este încurajat tot mai mult prin diverse forme, fie în restaurante prin promovarea anumitor preparate cu carne de vită de calitate, fie în mediul online, unde din ce în ce mai mulți chefi recunoscuți, dar și canale dedicate pasionaților de gătit, se orientează către astfel de rețete. Astfel că avem de a face cu un consumator mult mai educat și informat, consideră Adina Crăciunescu, managing partner în grupul de companii Diana. „În calitate de producători, răspundem acestei tendințe - selectăm pentru abatorizare animale de calitate superioară, promovăm produsele din gama vită maturată, cu atât mai mult cu cât am fost printre primii care au venit pe piața de profil cu astfel de produse”.

Preferințele consumatorilor de carne de vită de la Diana s-au îndreptat, anul trecut, către burgerii de vită, unde producția companiei a crescut de peste 10 ori. Produsele de nișă de la Diana încă nu și-au atins potențialul în vânzări, fiind mai scumpe și „se resimte nevoia de a educa în continuare consumatorul pentru a putea raporta creșteri spectaculoase de volume”, cum spune reprezentanta grupului vâlcean. În privința gramajelor, cele între 200 și 300 gr, reprezentând monoporții, au înregistrat cele mai mari vânzări în 2020. Iar ca și canale de distribuție, supermarketurile și hipermarketurile sunt cele care generează cele mai mari vânzări pentru produsele de vită.

Dacă privim per ansamblu, sectorul de carne de vită din România încă nu este consolidat, iar producția a înregistrat în 2020, comparativ cu 2019, un declin mai mare, de -20,3%, fată de celelalte două categorii de carne: porc (-2,45%) și pasăre (-1,96%), conform datelor de la Institutul National de Statistică. Mai mult, până la sfârșitul anului 2021, se prevede o scădere a producției de carne de vită la nivelul UE, cauzată în principal de scăderea cererii, menționează președintele Asociației Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine. „Vitele de carne trebuie promovate pe piața națională, deoare- ce consumul este încă la un nivel mic. Mai mult, în pe- rioada de pandemie, când au fost închise restaurantele, unde se vindea această carne de nișă, au avut de suferit și fermierii, prin scăderea drastică a vânzărilor. Cred că este sectorul în care trebuie investit masiv în promovare, marketing, programe de sprijin, astfel încât fermierul să-și poată crește efectivele, până la o greutate profitabilă”.