Protecționismul economic în ceea de privește bunurile de larg consum în general și produsele alimentare în special tinde să ia amploare în țările europene. Tot mai mulți oficiali susțin prin declarații sau chiar prin măsuri concrete produsele locale, în detrimentul celor comunitare. În timp ce guvernele țărilor din Uniunea Europeană recurg la măsuri din ce în ce mai puternice de protecționism pentru producătorii și produsele locale , au apărut timide avertizări în legătură cu aplicarea politicilor protecționiste din partea Germaniei, dar și de la Comisia Europeană.

Comisarul european al Agriculturii, Janusz Wojciechowski, susțină că opt țări ale Uniunii Europene au profitat de relaxarea temporară a regulilor concurenței pentru a promite agricultorilor peste 1,2 miliarde de euro ajutoare de stat.

Julia Klöckner, Ministrul Agriculturii din Germania, a atenționat ceilalți miniștri europeni, în cadrul unei videoconferințe, în legătură cu „naționalismul consumatorilor”, avertizând că țările UE ar trebui să se abțină de la aplicarea politicilor protecționiste pentru a-și ajuta economiile să se refacă. „Lanțurile de aprovizionare transfrontaliere și libera circulație a mărfurilor sunt esențiale pentru garantarea securității aprovizionării cetățenilor. De aceea, avertizez împotriva «naționalismului consumatorilor”, a spus Julia Klöckner.

Cum se manifestă protecționismul alimentar în UE

Guvernul francez a negociat în luna martie cu rețelele locale de supermarketuri pentru ca acestea să achiziționeze produse locale proaspete. Efectul - cele mai mari lanțuri de retail, Carrefour și Leclerc - și-au orientat aprovizionarea către fermele locale, conform presei franceze. „Fac apel la un patriotism alimentar, la un patriotism agricol”, a spus ministrul francez al Agriculturii, Didier Guillaume. El a îndemnat la creșterea competitivității agricultorilor francezi, prin cumpărarea de căpșune și roșii franțuzești, chiar dacă sunt mai scumpe, în detrimentul celor din fermele spaniole.

O altă modalitate de manifestare a protecționismului constă în abordarea critică a celor ce nu vin din proprie inițiativă în sprijinul economiei locale. Premierul Poloniei a nominalizat 15 companii locale pentru procesarea laptelui care ”au îndrăznit” să importe lapte din alte țări ale Uniunii, în loc să achiziționeze de pe piața locală, afirmând că „Lipsa de patriotism economic a acestor companii este îngrijorătoare”, conform unui comunicat transmis de guvernul de la Varșovia agențiilor de știri.

Se manifestă însă și o abordare a protecționismului care contravine noțiunii de piață comună și legilor concurenței pe această piață. Elisabeth Köstinger, ministrul Agriculturii din Austria, a anunțat la începutul acestei săptămâni că guvernul lucrează la implementarea unei „prime regionale” pentru alimentație. Alimentele naționale ar urma să beneficieze de o serie de avantaje, pentru a ajuta sectoarele afectate de pandemie. Important de menționat este faptul că Ministerul Agriculturii din Austria ia în calcul să finanțeze această susținere a produselor locale chiar cu fonduri europene!

Tot în această ultimă categorie se încadrează și inițiativele care tind să reglementeze achizițiile publice pe criterii de proveniență a produselor. Uniunea Națională a Fermierilor din Anglia și Țara Galilor a solicitat guvernului să procure 100% din hrană de la producătorii locali pentru instituțiile publice: spitale, școli, armată. Ministerele Agriculturii din Portugalia, Bulgaria și Grecia pregătesc măsuri similare. La începutul acestei săptămâni, deputatul Grațiela Gavrilescu a depus  în Parlament o inițiativă legislativă prin care să se impună ca toate achizițiile publice de bunuri de larg consum, incluzând aici alimente și produse de curățenie, dar și bunuri de folosință îndelungată precum electrocasnice sau autoturisme, să se realizeze exclusiv din rândul produselor locale. Proiectul legislativ a fost conceput împreună cu fostul președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, Horia Constantinescu. 

În România, produsele locale au un moment de cumpănă

Pe de altă parte, în plină perioadă de ascensiune a protecționismului economic alimentar în piața comună europeană, în România au intrat în vigoare începând cu 16 mai modificările la legea 150 (Legea privind comercializarea produselor alimentare ) reprezentând amendamente ale Comisiei Europene pentru Agricultură pentru evitarea infringementului. Cel puțin așa susțin cei care au propus și votat modificările în Parlament în plină pandemie, dar pentru că aceste modificări aduc mai multe schimbări importante în industria alimentară, PIAȚA va reveni asupra acestui subiect în curând. Deocamdată este clar că a fost eliminată noțiunea de ”lanț scurt de aproivizionare”, termenul nefiid definit corespunzător cu legile concurenței, dar a fost prelungită și perioada de plată a produselor fresh de către retaileri spre producători, de la 7 zile calendaristice la 14 zile lucrătoare, adică aproximativ trei săptămâni!

Asupra neclarităților și problemelor pe care le ridică Legea 150 de modificare a Legii 321, așa cum a fost ea adoptată în Parlament în anul 2016, PIAȚA a avertizat în articolul : Nici nu știm ce costuri ne așteaptă!

Nu sunt clarificate diferențele între ”Produs românesc” și ”Produs fabricat în România”, iar această neclaritate a termenilor provoacă în continuare reacții în lanț din partea producătorilor  și a fermierilor.  Legislația europeană este suficient de clară și stabilește că un produs poate fi considerat ”național” dacă materia primă de bază provine de pe plan local. Cu alte cuvinte, nu poți denumi produs local sau produs românesc un SKU realizat cu materie primă din import. În același timp, acel SKU poate fi catalogat drept Produs fabricat în România. O analiză pragmatică a situației din industria alimentară românească arată că pentru relansarea economiei, susțiunerea produselor românești ar putea fi ineficientă, atât timp cât marii producători din sectoare precum industria lactatelor sau cei din industria preparatelor din carne nu-și pot asigura în totalitate materia primă de pe piețele locale. În acest sens, susținerea Produselor fabricate în România ar putea fi mult mai utilă, în această categorie fiind incluși atât producătorii medii și mici care își pot asigura materia primă de pe plan local, cât și producătorii mari, cei care dețin cote importante pe aceste piețe, dar a căror materie primă nu poate fi asigurată de producția internă.

În absența unor legi clare de protejare a produselor locale, dar și a unor măsuri guvernamentale pentru relansarea economiei prin susținerea produsulelor fabricate în România, PIAȚA a decis să creeze un produs care răspunde acestei nevoi a brandurilor dar și a consumatorilor, nevoia de a cunoaște cu exactitate produsele fabricate aici și de a-i cunoaște pe cei care contribuie direct şi indirect la produsele pe care le consumăm.
Aşa a apărut BRANDURI cu BULETIN de ROMÂNIA, un produs multimedia – print, online, video. Produsul va fi lansat în luna iunie, în print alături de revista Piaţa, în online pe websiteul nostru şi pe paginile noastre de social media, precum şi pe canalul nostru de youtube.

Produsul se adresează celor care cred în oportunitatea şi în forţa mesajului centrat pe caracterul românesc al produselor lor, în alternativa puternică a acestuia la comunicarea de preţ sau comunicarea de conjunctură, prilejuită de o anumită ocazie de cumpărare.

Nu este încă târziu pentru a aduce brandul dumneavoastră alături de alte renumite BRANDURI cu BULETIN de ROMÂNIA! O puteți face accesând linkul CONTACT.