UPDATE: Proiectul de transpunere în legislația națională a Directivei europene (633 UTP) a fost votat în Camera Deputațior în forma venită de la Comisiile de specialitate. 155 de deputați din cei 267 prezenți au votat pentru această formă a legii, despre care susțin că va fi în favoarea producătorilor locali. In realitate, însă, legea va avea efecte negative atât asupra producătorilor locali, cât și asupra numărului de produse pe care retailerii le vor pune la dispoziția consumatorilor.

Inițiatorul proiectului, deputatul PSD Florin Barbu, se mândrește cu victoria de moment la fel cum s-au mândrit, în urmă cu puțini ani, deputații PNL care au susținut și votat modificările la Legea 321. Lege din care unele prevederi nu s-au putut aplica nici până în prezent, și pe care PIAȚA le-a semnalat în momentul respectiv. Similar, peste o perioadă de timp deputații vor constata că efectele legii votate de ei azi sunt contrare cu obiectivele declarate.

Imediat după vot, Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK Romania) trage un semnal de alarmă:vor fi repercusiuni serioase asupra economiei din România după ultima decizie a Parlamentului.
AHK România avertizează că proiectul de transpunere a Directivei Europene 2019/633 privind practicile comerciale neloiale în sectorul agroalimentar, în forma aprobată de Parlamentul României, va avea repercusiuni și va genera dezechilibre pe piață.

Cu modificările aduse în Parlament, proiectul ar putea avea impact asupra românilor prin posibile creșteri de prețuri, chiar penurie de produse sau o calitate mai slabă a acestora, întrucât instituie bariere de acces pe piață a micilor producători locali.

Proiectul legislativ aprobat în Parlament ia în considerare doar o parte din întregul ansamblu economic la care participă fermieri, procesatori, producători, retaileri și consumatori deopotrivă.
Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) atrage atenția asupra riscului adoptării proiectului de lege PL-x nr. 178/2022, privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar, în forma aprobată de Parlamentul României, deoarece aceasta se îndepărtează atât de forma Directivei Europene, cât și de scopul cu care a fost inițiată, și anume de a proteja micii producători locali de la nivelul Uniunii Europene.

AHK România consideră că proiectul de transpunere în forma actuală, ce se află aproape de adoptarea în plenul Camerei Deputaților, for decizional, este departe de o formă care ar putea susține cu adevărat grupurile pe care trebuie să le protejeze (consumatorii finali și producătorii locali).

„Analizând forma actuală, observăm cu îngrijorare că dezbaterile organizate în Comisiile Parlamentului nu reflectă aportul părților, ci au condus la un proiect care poate crea dezechilibre pe piață, în loc să le corecteze. Apreciem că românilor li se va limita accesul la o diversitate a produselor românești în magazine, în special produse competitive din perspectiva prețului și a calității, iar producătorii români vor avea de pierdut în fața celor străini din cauza limitării opțiunilor de negociere între părțile implicate în actul comercial impuse de acest proiect de lege. Considerăm că forma actuală, așa cum a fost aprobată de Comisiile de raport din Camera Deputaților(n.r. – și votată în plen!), va avea repercusiuni serioase asupra realităților economice din România”, au declarat experții AHK România.

AHK România atrage atenția că un act normativ nu trebuie să permită crearea unor mecanisme discreționare, nejustificate, neloiale, care să afecteze sau să modifice modalitățile de lucru dintre furnizori și retaileri și susține cu convingere că oferta de pe piața liberă trebuie să fie guvernată de cererea consumatorului, nu de prevederi legale lacunare sau discreționare.

Mai mult, considerând perspectivele generate de schimbările îngrijorătoare la nivel geo-politic și într-un moment de criză economică generalizată, AHK România subliniază necesitatea de a privi cu responsabilitate deciziile care vor afecta piața din România în următoarea perioadă, dar și pe termen mediu și lung. „Trebuie găsit un echilibru în prevederile care afectează stabilitatea economică la nivelul tuturor autorităților care veghează și garantează această stabilitate la nivel național”, menționează reprezentanții AHK România.

AMRCR spune că niciuna dintre prevederile transpunerii nu susține concret producătorul local

”Un val nesfârșit de reglementari excesive și nejustificate, care se adaugă la creșterile inflaționiste din zona energiei și provocărilor geostrategice, este aproape să copleșească desfășurarea comerțului alimentar deși acesta a funcționat cu succes în perioada dificilă a pandemiei”, susțin reprezentanții Asociației Marilor Rețele Comerciale din România - AMRCR. Prin intermediul unui comunicat, aceștia spun cu fermitate că Marile Rețele Comerciale din România vor asigura stocurile de alimente și aprovizionarea ritmică a magazinelor și vor continua să ofere consumatorilor din Romania produse de calitate la prețuri competitive și stabilitate angajaților. În același timp, AMRCR este deschisă colaborării cu autoritățile centrale și locale, în spiritul eficienței și loialității față de statul român.

Tema fierbinte pe care o abordează AMRCR  este modalitatea prin care clasa politică înțelege să transpună Directiva 2019/633 pentru combaterea unor practici de concurență neloială. Despre modul în care parlamentarii români au înțeles să transpună această directivă europeană PIAȚA a scris aici:

Efectul de bumerang din proiectul legii practicilor comerciale neloiale: cum poate fi lovită financiar România de nechibzuinţa unor deputaţi

Marca privată: măcelărită în Comisia pentru Agricultură, pentru care consumatorul nu contează

Cum înţeleg deputaţii, la îndemnul grupurilor de lobby, să schimonosească legea practicilor comerciale neloiale? De exemplu, să limiteze la 5% discountul oferit de furnizori în promoţie

Redăm mai jos punctul de vedere al AMRCR:

”Invocându-se transpunerea în legislația națională a unei Directive europene (633 UTP), sunt aproape de a fi transformate în lege, în cadrul circuitului parlamentar, prevederi care denaturează scopul Directivei fiind susceptibile de a afecta concurența, încălcând legi naționale importante și chiar prevederi constituționale.

Textul Directivei este modificat substanțial și pare dedicat numai pentru o mică parte din ceea ce înseamnă întregul ansamblu economic format din fermieri/procesatori/producători/ retaileri/consumatori.
Un act normativ nu ar trebui să permită crearea unor mecanisme discreționare, care să modifice major modalitatea de lucru dintre furnizori și retaileri și care să ducă la consecințe necontrolabile pentru consumatorul final, putând afecta diversitatea, calitatea produselor sau chiar accesul pe piață al unor anumite categorii de producători.

Se invocă excesiv dezideratul promovării producătorului local, însă în fapt, niciuna dintre prevederile transpunerii nu susține în mod concret acest lucru. Produsele agroalimentare românești sunt deja, prezente pe scară largă, susținute și promovate în toate lanțurile de retail, în multe dintre ele ajungând la 95-100% din game, în sezon.

Textul Directivei - asa cum a fost el conceput de legiuitorul european, incriminează deja practici comerciale care au fost declarate neloiale, interzicându-le în mod expres și pentru a căror nerespectare sunt prevăzute sancțiuni extrem de ridicate.

Directiva 633 UTP a fost adoptată de Uniunea Europeană în 2019, chiar în perioada când România deținea președinția Consiliului Uniunii Europene. Deși a coordonat respectivele lucrări la nivel comunitar, când a venit timpul transpunerii, în România s-a ajuns la concluzia că este absolut normal ca la mai puțin de doi ani distanță să fie adoptată o variantă fundamental diferită față de cea agreată împreună cu celelalte 26 de state, fără nicio justificare, fie ea și minimală, a acestei schimbări radicale de poziție.

În acest sens se ajunge ca proiectul de lege să modifice acte fundamentale din legislația națională, printre care Codul Fiscal, Codul Civil, Codul de procedură civilă prin instituirea unor proceduri ad-hoc de judecată și, nu în ultimul rând, articole din Constituție precum cele care garantează libertatea economică, economia de piață și exercițiul unor drepturi și libertăți.

Aceste noi prevederi legislative nu vor aduce altceva decât o maximă bulversare în piață, o presiune asupra funcționării optime a lanțurilor de aprovizionare, câștigători de conjunctură și crearea de obstacole suplimentare și majore în dezvoltarea de strategii comerciale în detrimentul atât al producătorilor cât și al comercianților, fără beneficii pentru consumatori.

Actul comercial nu îl va mai avea în centrul său pe consumator deoarece există riscul de a i se limita posibilitatea de a alege între un număr cât mai mare de sortimente și varietăți de produse de calitate iar accesul la mărci alimentare, în care s-au investit foarte multe resurse, inovație și logistică, va fi restricționat și va începe treptat să fie tot mai dificil și mai costisitor.

Susținem transpunerea Directivei 633 în legislația națională în litera și spiritul în care a fost adoptată, fără denaturări și adăugiri nenecesare pentru evitarea oricăror abordări hazardate care pot arunca sistemul comercial alimentar din țara noastră, într-o zonă de maximă incertitudine cu efecte colaterale greu de anticipat, mai ales într-o perioadă atât de incertă și plină de provocari.

Lansăm un apel către Parlament, Guvern și Președinție pentru a înțelege că în actualul context economic, social și geostrategic, sectorul de comerț cu produse alimentare, care a funcționat cu succes în perioada extrem de dificilă a pandemiei, se confruntă cu provocări suplimentare fără precedent și riscă sa fie puternic afectat de tăvălugul legislativ în desfășurare.”