De această dată, nu mai putem vorbi doar despre Guvernul de la București. Dar vorbim și despre el, pentru că în materie de mediu și reciclare, România este printre codașii Europei.

Știrea brută spune că în Comisia Europeană s-a aprobat o taxă de 0,8 euro/kilogramul de plastic nereciclat, pentru a acoperi o parte din cheltuielile de 750 de miliarde de euro pe care Uniunea Europeană i-a alocat țărilor membre pentru atenuarea efectelor economice ale pandemiei Covid 19. Conform principiului poluatorul plătește, respectiva taxă va fi transferată, prin legislațiile naționale, asupra celor care emit deșeuri pe piață, adică asupra furnizorilor.

Am ajuns deja la o castană fierbinte care de câțiva ani este plasată între patronatele din industria bunurilor de larg consum și oficialii de la Ministerul Mediului – taxa pe ambalaje. Cu mai puțin de cinci ani în urmă au avut loc discuții aprinse între oficialii guvernului de atunci și patronatele din FMCG, discuții care au pornit de la o taxare a ambalajelor necolectate de 2 lei/kilogram. Taxa respectivă a fost considerată fabulos de mare, drept urmare patronatele au reușit să obțină o reducere a acesteia. Iar guvernul a încasat mai puțini bani de la emitenții de deșeuri. Sistemul garanție-depozit, legiferat de ceva timp, a întâmpinat diverse piedici și probleme de logistică și nu a fost pus în aplicare decât în mică măsură. Cele două aspecte, taxa de mediu și amânarea implementării sistemului garanție-depozit au menținut România pe locurile codașe la cantitatea de deșeuri din ambalaje reciclate, în timp ce reciclatorii locali ori au închis o parte din capacitățile de producție, ori reciclează deșeurile produse de alte țări membre ale Uniunii, mai harnice și mai organizate la capitolul colectare.

În toamnă, când decizia Comisiei ar putea trece de Parlamentul European și ulterior ar putea fi transformată în regulament UE, castanele vor fi și mai fierbinți, și mai multe. Pe de o parte, 0,8 euro/kilogram înseamnă o taxă națională de patru lei/kilogram la cursul de azi, la care se adaugă taxa aplicată deja de Ministerul Mediului, cu care se alimentează bugetul Administrației Fondului pentru Mediu. Buget din care pe plan local nu prea se simte că se face ceva concret, palpabil, în sprijinul colectorilor și al reciclatorilor, astfel încât emitenții de ambalaje să fie degrevați de eforturi majore pentru colectare.

La capitolul inovație în ambalaje stăm destul de slab. Majoritatea schimbărilor ce au loc în direcția ambalajelor biodegradabile care să înlocuiască plasticul vin de la companiile multinaționale.
O taxă de mediu pentru ambalajele nereciclate de peste 5 lei/kilogram riscă să provoace o criză și mai mare pentru industria bunurilor de larg consum, și așa destul de greu lovită de restricțiile impuse de pandemie. În absența unor decizii concrete la nivel de Ministerul Mediului, vom avea o iarnă mai fierbinte ca vara!