Colaborarea prin partajarea resurselor poate că nu este încă acceptată în peisajul competitiv al sectoarelor de retail și FMCG, dar va fi vitală, într-un viitor apropiat, pentru producătorii și furnizorii din sectorul bunurilor de larg consum. Un interviu cu Gabriel Ivan, General Country Manager CHEP România.

CHEP e recunoscută la nivel global ca pionier în soluţii inovative pentru supply chain. Ce înseamnă acest lucru pentru clienții dumneavoastră și pentru economie?

Primul supply chain circular a fost dezvoltat de CHEP în anii ’50. Deși încă nu se vorbea de economia circulară, modelul integrează perfect toate caracteristicile acestui concept. Este un supply chain bazat pe reutilizarea și folosirea în comun a echipamentelor logistice între companiile din sectorul producător, prin care produsele ajung la consumator mai rapid, cu costuri mai mici, iar impactul operațional asupra mediului este mult redus.

Ca pionier al economiei circulare, suntem furnizorul cu cel mai mare stoc de echipamente reutilizabile la nivel global şi cea mai mare densitate de depozite şi puncte de livrare—peste 300 de milioane de unități de depozitare și transport sunt în mişcare permanentă în 55 de ţări la nivel global. Aceasta înseamnă că mii de companii beneficiază de aceeaşi calitate a serviciilor şi de tehnologie digitală inovativă prin care scad costurile, cresc vânzările şi îşi îmbunătăţesc marja de profit.

Mai mult decât atât, prin vizibilitatea pe care o avem la nivelul lanțurilor logistice, susținem relațiile de colaborare între producători și retaileri, care îi ajută pe aceştia să rezolve provocări pe care le întâmpină în dezvoltarea afacerii. CHEP creează astfel ecosisteme circulare care cresc exponențial impactul nostru în economia locală. Este modul în care contribuim la trecerea de la economia liniară la economia circulară.

De ce e necesar să facem tranziția către economia circulară?

Când resursele se găsesc din abundenţă şi la un cost mic, iar impactul asupra mediului nu este o problemă, satisfacerea nevoilor de consum printr-o abordare economică liniară ar putea părea adecvată.
Dacă ne uităm strict la scenariul logistic clasic, vedem că circa 80% din companiile producătoare folosesc paleți din lemn provenit din surse nesustenabile, din păduri care nu se replantează după defrișare, paleţi pe care îi rulează o dată sau de două ori, după care devin deșeu.

Economia circulară e un model economic cu scop restaurator, în care afacerile se dezvoltă decuplate de resursele naturale. E un model care permite închiderea buclei ciclului de viață al produsului prin reciclare și reutilizare, cu beneficii atât pentru mediu, cât și pentru economie.

Ce perspective există pentru economia circulară pe piaţa locală?

Cred că și piața din România, la fel ca alte piețe moderne din vest, se apropie destul de rapid de punctul în care modelul economic liniar nu va mai fi viabil. Resursele naturale nu mai pot ţine pasul cu cererea de consum, devin tot mai inaccesibile, iar producătorii care-şi bazează creşterea pe folosirea acestor resurse vor fi afectaţi.

Există jucători importanţi în retail şi FMCG, prezenţi și în Europa de Vest, care au un rol activ în extinderea soluţiilor noastre, inclusiv către proprii furnizori de materii prime şi către partenerii din partea lor de supply chain. Avem și clienți cu capital românesc care și-au regândit modelul de business pornind de la modul de operare în lanțul logistic și au introdus, în etape, elemente de strategie colaborativă.
Clienții noștri caută activ parteneri de business alături de care să elimine costurile, riscurile și emisiile de carbon din activitatea operațională, în mod credibil. Ca exemplu, soluțiile noastre de transport colaborativ extind beneficiile colaborării între companii din același lanț logistic, prin folosirea în comun a acelorași camioane la transportul mărfurilor, o abordare inaccesibilă într-un sistem logistic liniar.

Cum putem valorifica mai repede, ca industrie, oportunitățile actuale?

În primul rând, e nevoie de o schimbare a tiparelor de gândire. Cea mai mare provocare e lipsa de încredere în ceilalți jucători și mentalitatea concurenţială. Companiile care înţeleg că nu mai pot face un joc strict competitiv şi sunt dispuse să-și pună laolaltă competențele, informațiile și tehnologia vor putea să valorifice oportunitățile existente în industria 4.0.

Conceptul de colaborare prin partajarea resurselor, fie că vorbim de echipamente, oameni sau soluții tehnice, poate că nu este încă acceptat în peisajul competitiv al sectoarelor de retail și FMCG. Știm însă că e esențial pentru viitorul companiilor care fac parte din supply chain, dacă ne uităm la evoluția pieţelor europene și globale.

Există companii mari, cu lanț logistic digitalizat, care lucrează izolat, fără vizibilitatea care le-ar putea ajuta să optimizeze rutele și capacitatea de transport. E timpul pentru mai multă colaborare.

Ce înseamnă să fii sustenabil în industria bunurilor de larg consum?

Înseamnă să privesc afacerea ca activitate pe termen lung şi să înţeleg că sunt un pion într-un ecosistem interconectat. În industria 4.0, niciun lanţ logistic nu-şi mai permite să rămână izolat.

Comportamentul consumatorilor se schimbă continuu datorită noilor tehnologii și a modificărilor culturale. Vedem o reorientare către experienţe de cumpărare simple şi rapide, către produse mai bune calitativ și la prețuri mai mici. Aceste schimbări produc presiuni pe care companiile le resimt de-a lungul lanțului logistic, de la producător la retailer. Așadar, oricine are un rol în producția de bunuri comercializate online sau in store trebuie să aibă un timp mai rapid de reacție, să fie mai sustenabil, mai agil în schimbare și mai inovativ.

Deci, ca să fiu sustenabil, trebuie să accept că lucrez în interdependență și că e nevoie să colaborez mai mult, pentru mai multă eficienţă. Nu mai este suficient să mă preocupe doar optimizarea părții mele din supply chain. Companiile deschise să colaboreze mai mult vor crește durabil în orice context economic.

Singurul mod în care ne putem dezvolta sustenabil, ca industrie, este să începem să gândim sustenabil.

Potrivit statisticilor, România aruncă circa 2,5 milioane de tone de alimente pe an. Ştim că două treimi din alimente se risipesc înainte de a ajunge la consumator. Ce ar trebui să facă jucătorii din industrie în direcţia aceasta?

Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură a arătat că unul din factorii care contribuie la risipa alimentară e lipsa coordonării între actorii din supply chain. Mă bucur că avem parteneri producători și mari retaileri care au înţeles că sistemul circular ne dă tuturor această oportunitate, pe care e greu să o ignori. Putem opri risipa de aliment din lanțul logistic. CHEP susține eforturile Federaţiei Europene a Băncilor de Alimente în toate ţările în care este prezentă, un proiect al cărui obiectiv este reducerea sărăciei, malnutriţiei şi a risipei de alimente din Europa. În România, suntem partenerul Băncii pentru Colectarea și Distribuția Alimentelor, care funcţionează după aceleași principii ca organizațiile membre FEBA. Putem spune că recuperarea şi distribuţia către comunitate a alimentelor comestibile şi excedentare e bine pusă la punct şi facem ceea ce depinde de noi ca să formăm o comunitate de companii care să facă proiectul sustenabil. Sunt donaţii de produse, de echipamente de transport şi sprijin financiar. În colaborare, vom reuși să avem un impact social și economic măsurabil, pe termen lung.

Câți beneficiari are proiectul Băncii de Alimente?

În aproximativ un an de activitate efectivă, s-au direcționat 182 de tone de produse alimentare şi igienico-sanitare către 15.000 de oameni. Aceste produse, aflate în perioada de valabilitate la momentul direcționării către cele 60 de ONG-uri partenere, probabil că nu ar fi fost valorificate sau nu ar fi putut sa aducă nici un bine social în lipsa acestei inițiative. Apelul către companii şi retaileri de a ni se alătura rămâne deschis—fie că sunt sau nu parte din sistemul nostru logistic.

Care sunt planurile de dezvoltare a companiei pe care o conduceţi?

Pe termen scurt, ne propunem să menţinem ritmul de creştere de circa 30% din ultimii 2-3 ani, asigurându-ne că avem implementată infrastructura necesară pentru a susţine această creştere. Unul dintre lucrurile esențiale este disponibilitatea permanentă a paleților, la calitate standard.

Pe termen mediu şi lung, luăm în calcul lărgirea paletei de produse şi servicii, așa că explorăm deja proiecte de category management cu mari producători şi retaileri. Vrem ca piața locală să beneficieze de aceleaşi oportunităţi de digitalizare existente în Europa de Vest. Tot ce înseamnă calitatea serviciilor și inovație va rămâne o preocupare foarte importantă.

Vom extinde beneficiile colaborării prin soluțiile de transport colaborativ, în care aceeași capacitate de transport e folosită de mai multe companii la retur, ca să nu circule pe gol sau cu încărcătură incompletă. Avem parteneri în România care au reuşit să-şi alinieze planurile de transport al mărfurilor şi să aibă prezenţă 100% la raft, cu cheltuieli şi emisii cu până la 30% mai mici.

Cum vedeți piața în 5 ani?

Credem că modelul de reutilizare și folosire în comun a echipamentelor va fi mult mai bine reprezentat faţă de ponderea sa în prezent, într-un orizont de 3-5 ani. În vestul Europei, modelul circular oferit de CHEP e sistemul predominant. Un factor catalizator pentru economia circulară va fi automatizarea proceselor de producție și depozitare, care deja e prezentă în reţelele de comerţ modern, deci privim viitorul cu optimism.