În toate regiunile țării poți descoperi tradiții și obiceiuri locale deosebite, dar spre deosebire de alte regiuni, în Maramureș tradițiile sunt la vedere, de la porțile de acces în gospodării până la portul pe care localnicii îl folosesc zi de zi, în orice împrejurare, nu doar în zile de sărbătoare.

Proiectul Via Profi, devenit în cei trei ani de la lansare un real program de susținere și promovare pentru antreprenori și meșteșugari locali, este primit aici cu multă deschidere și, aș spune, cu multă speranță. Pentru că ceea ce le lipsește acestor oameni gospodari nu este legat de calitatea produselor sau de finațare, este promovarea a ceea ce fac în afara comunităților din care fac parte. Poate tocmai de aceea, Via Profi a ajuns să fie promovat între ei, ca soluție de a atrage oameni interesați de produsele și meșteșugurile lor din diverse colțuri ale țării. Practic, Via Profi a devenit pe parcursul celor trei ani de când funcționează un real program de țară pentru mediul rural.

Câteva considerente personale

• Prosperitatea antreprenorilor din mediul rural în această arie geografică este mult peste media națională și se bazează mai mult pe muncă și mai puțin pe bani, pe finanțare. De fapt, banii sunt doar rezultatul eforturilor depuse de acești oameni gospodari.

• Pe Valea Izei am remarcat cel mai mic număr de mașini autohtone, produse de Dacia, raportat la 100 de autovehicule ce rulau pe șosea. Undeva sub 10 procente, cam 6-7%, dacă nu mă înșală numărătoarea. Predomină automobilele germane, urmate de cele asiatice, mai puțin chinezării, mai mult japoneze.

• La 5.30 dimineața, în parcarea Hanului Teilor unde am fost cazați, o femeie coboară dintr-un automobil 4x4, nu am văzut marca, dar avea peste 10 ani vechime și anvelopele pline de glod proaspăt, semn că venea dintr-o fermă sau grădină . Trei ore mai târziu, acea femeie schimba prosoapele în camere. Dar statutul social nu era dat de jobul pe care îl avea, ci de mașina pe care o conducea și de faptul că după job, ea îngrijea o gospodărie, probabil suficient de mare cât să-i asigure venituri din care să-și permită o astfel de mașină.

• O mențiune specială pentru CEO-ul Profi, care a testat ceea ce a declarant – emoția - pe tot parcursul acestei călătorii de documentare. ”Nu pot spune că am un produs preferat. Este multă emoție și interacțiune senzorială, eu de exemplu sunt foarte sensibil la mirosuri și reacționez la astfel de impulsuri. Îmi place să interacționez cu astfel de comunități, în care valorile și contribuția individuală la un produs sunt foarte consistente”, a spus Mihai Spulber. Într-adevăr, a lăsat pentru câteva zile deoparte bugetele și proiectele și a însoțit jurnaliștii călătorind alături de ei, pentru a fi în mijlocul evenimentelor. Iar apogeul emoțional l-a atins în momentul in care a preluat de la o localnică atribuțiile amestecării în tuciul cu siloviță, un soi de magiun de prune fără zahăr adăugat. 

1.200 de produse pe Raftul cu Bunătăți Locale

I-am întrebat pe cei doi reprezentanți ai retailerului dacă pentru programul Via Profi există în proiect un moment de break even, un punct în care costurile să fie acoperite prin vânzarea produselor prin Raftul cu Bunătăți Locale. Răspunsul a fost ferm: ”Via Profi va rămâne un proiect CSR de sprijin pentru producătorii locali. Nu va fi luat în calcul profitul din comercializarea produselor, nu ne propunem să punem adaosuri care să acopere costurile.”

În prezent, peste 1.200 de produse realizate de antreprenori locali sunt listate în Raftul cu Bunătăți Locale, în 60 de magazine din 13 județe. Dar mai multe detalii regăsiți în declarațiile de mai jos.

Gabriela Sîrbu, Corporate Sustainability Director, Profi și coordonator Via Profi:

”Via Profi s-a născut dintr-un angajament de a aduce un impact pozitiv în comunitățile locale, din dorința de a crea o platformă pentru producătorii locali, dar și pentru consumatorii interesați să experimenteze produse locale din diverse regiuni ale țării. Încercăm să demontăm ideea că tradiționalul este demodat. De anul acesta am introdus și obiectele artizanale și meșteșugarii în platformă, pentru a întări credința că Via Profi este mai mult decât despre producători de merinde, Via Profi include tot ce ține de tradiție și obiceiuri locale.”

”Via Profi este un proiect social și nu o extensie a activității Profi, motiv pentru care va rămâne un proiect CSR dedicat comunităților locale. Ne dorim ca Via Profi să devină o hartă a autenticului românesc, dedicată celor care vor să descopere cu adevărat România. Azi avem aproape 600 de producători locali pe platforma Via Profi și am mers prin 36 de județe. Obiectivul nostru este să mergem în toată țara, iar apoi să revenim în județele în care deja am fost, pentru a descoperi și alți producători, meșteșugari și artizani, pentru că am realizat că specificul local nu vine doar din produse, dar și din obiecte de artizanat. Pe viitor ne dorim să introducem și cazări în casele cu specific local, pentru ca experiența să fie completă.”

”Noi, cei de la Profi, nu dorim să fim intermediari între producători și consumatori, de aceea Via Profi le oferă posibilitatea de a merge direct la poarta producătorilor prin intermediul google maps. Toate datele de contact ale producătorilor sunt în platformă.”

”În magazinele Profi se regăsesc anumite produse de la aproximativ 300 de producători din Via Profi. Majoritatea au producții mici, de aceea nu avem condiții grele pentru ei, când se termină de vândut producția, așteptăm sezonul următor. Sunt produse sezoniere, ne dorim să rămână așa, pentru că așa rămân autentice și valoroase. Produsele celor din Via Profi sunt listate în aproximativ 60 de magazine locale din 13 județe. Preponderent listăm produsele în magazine Profi Super din mediul urban, pentru a duce la oraș produsele din rural.”

Echipa care coordonează Via Profi, oaspeți de cinste la șezătoarea din Rogoz

Mihai Spulber, CEO Profi:

”Proiectul a fost prezentat la nivel de grup încă din faza de negociere și a fost primit cu interes, a fost foarte apreciat, deoarece Ahold Delhaize este o familie de branduri. Pentru cei din conducerea grupului, localizarea este foarte importantă. de aceea toate organizațiile de retail pe care grupul Ahold Delhaize le are în regiune pot împrumuta acum proiectul pe criteriile pe care deja Profi le-a instaurat.”

”Emoția este cea care oferă consistență programului, pentru că un borcan de dulceață fără zahăr are valoare în momentul în care înțelegi investiția emoțională a producătorului, îi înțelegi povestea. La fel putem vorbi despre orice produs, fie că este alimentar sau meșteșugăresc. Mi se pare emoționant să vezi cum o familie de tineri s-au întors din urban în casa bunicilor, au cheltuit tot ce au acumulat și au investit toate cunoștințele dobândite – inclusiv de grafică, pe care o folosesc pe etichetele produselor – pentru a realiza produsele specifice locului. Au șters praful de pe tradiție.”

”Consumatorii au o deschidere deosebită pentru produsele locale și am deschis deja două magazine în București unde Raftul cu Bunătăți Locale este prezent. Până la finalul anului, aceste produse vor fi prezente în 10 magazine. Dar selecția lor este oarecum dificilă, deoarece cantitățile sunt mici și pot ajunge la București doar acele produse care au un termen de valabilitate mai mare.”

Vasile Berinde - produse de carmangerie și brânzeturi maturate
Sat Berbești, comuna Giulești

Mârzac Călina, Herman Mărioara, Herman Raveca și Cosma Reghina, la șezătoare în Rogoz

Sabadiș Rodica - universul fascinant al podoabelor tradiționale

Oana si Bogdan Groza - fondatori „Grădina din Deal"

Anca Vălean - producător tăiței și paste

Teodora și Alexandru Barabaș, panificație și ciuperci

Teodora și-a descoperit pasiunea pentru panificație în timpul pandemiei, când lipsa pâinii din magazine a determinat-o să înceapă să coacă acasă. Inspirată de o experiență în Suedia, unde a văzut cum micii producători locali își valorifică produsele, a renunțat la cariera de inginer de producție pentru a se dedica complet pâinii artizanale. A devenit cunoscută în comunitate ca „Dora, brutăreasa din Băița". Soțul ei, Alexandru, a transformat un eșec antreprenorial într-o nouă oportunitate: din hala destinată inițial procesării fructelor și legumelor a creat o fermă de ciuperci pleurotus. Casa lor este o replica a casei în care au trait în Suedia, de aceea locația este cunoscută drept Casa Suedeză.