Obiceiul de a consuma unt, margarină şi/sau amestecuri este adânc înrădăcinat la români. Untul capătă noi întrebuinţări în bucătăria de acasă, iar trendul vegan dă un nou viitor margarinei

Piaţa untului are fluctuaţii sesizabile de la un an la altul, atât la nivelul României cât şi la nivelul Uniunii Europene, tendinţa multianuală fiind de uşor recul, cu precădere din cauza scumpirii materiei prime, care a urcat preţul untului cu peste 30%. În particular însă, ultimii doi ani au fost buni pentru furnizorii români de unt. Margarina, pe de altă parte, trece prin cea mai grea perioadă, dar în primul rând printr-o criză de imagine, ceea ce poate oferi o oportunitate pentru alternativele vegane. În ciuda scăderii accentuate din ultimii ani, consumul de margarină este, în România, peste cel de unt.

Untul este al doilea cel mai important produs pentru valorificarea laptelui în Uniunea Europeană, după brânzeturi, „absorbind” aproape 30% din totalul laptelui colectat la nivelul Uniunii. Peste două milioane de tone de unt se produc anual în UE, România contribuind cu aproximativ 11.000 de tone (0,5%). Producţia internă ne asigură cam 45% din consumul anual, care este în jurul a 24.000 de tone, echivalent cu 1,3 kg/locuitor, conform datelor oferite de Eurostat şi de Institutul Naţional de Statistică.

În România se consumă mult mai multă margarină – peste 3 kg /an/ locuitor, adică vreo 70.000 de tone anual – deşi reculul este accentuat în ultimii ani. Producţia internă de margarină – 60.000 de tone anual – asigură mai mult de jumătate din consumul intern; exporturile sunt importante (20.000 t), totuşi mai mici decât importurile (un pic peste 30.000 t).

CITEȘTE ARTICOLUL INTEGRAL CU UN SINGUR CLICK, ÎN EDIȚIA DIGITALĂ A REVISTEI PIAȚA!