La nivel national, mai mult de jumatate dintre oraseni consuma in mod egal atat conserve de legume facute in casa, cat si cumparate

La nivel national, mai mult de jumatate dintre oraseni consuma in mod egal atat conserve de legume facute in casa, cat si cumparate

Compania ISRA Center a realizat, in exclusivitate pentru revista Piata, un studiu referitor la piata conservelor, din perspectiva consumatorilor. In aceasta editie, prezentam rezultatele celei de-a doua parti a cercetarii, respectiv obiceiuri de preparare, cumparare si consum a conservelor de legume, categorie in care sunt incluse muraturile, sucurile si pastele, amestecurile (ghiveciurile) si legumele la conserva.

Esantionul a fost constituit din 1.113 persoane din mediul urban, cu varste cuprinse intre 20 si 60 de ani, iar pentru culegerea datelor s-a utilizat metoda interviului "face-to-face" pe baza de chestionar, acesta fiind proiectat de ISRA Center conform cerintelor si solicitarilor revistei Piata.

Analiza a abordat aspecte precum: obiceiurile generale si frecventa de consum, tipurile si sortimentele preferate, raportul produse preparate in casa/produse cumparate din comert, motivele de consum si de non-consum ale conservelor din comert, criteriile de achizitie, marcile cel mai des cumparate, cunoasterea - spontana si asistata - a brandurilor si producatorilor.

"Cele mai importante criterii pe care le iau In considerare consumatorii atunci cand cumpara conserve de legume din comert sunt termenul de valabilitate, continutul de conservanti/coloranti si experienta anterioara pe care au avut-o cu produsul. Motivele principale de cumparare sunt epuizarea celor preparate ?casa si oferta diversificata din magazine."

Alice Mihai, business development director, ISRA Center Marketing Research

Potrivit rezultatelor, din totalul persoanelor intervievate, 82,5% sunt consumatoare de conserve de legume, cu precizarea ca tinerii intre 20 si 29 de ani opteaza intr-o masura mai mica (79,3%) pentru astfel de produse, comparativ cu respondentii cu varste intre 50 si 60 de ani (85,5%). Ca regiune geografica, nivelul cel mai mic al consumului se inregistreaza in Banat - Crisana (67,2%), iar cel mai mare, in Oltenia (97%).

Preferintele consumatorilor se indreapta catre muraturi (95,5%), sucuri si paste de legume (81,2%) si legume la conserva/borcan (77,5%), ghiveci (62,1%). Sortimentele pentru care se opteaza cel mai des, in cazul muraturilor, sunt castravetii (95,4%), gogosarii (84,6%) si varza (66,9%). Ponderi sub 50% au intrunit conopioda, ardeii iuti, ardeii kapia si sfecla rosie.

Cei mai traditionalisti consumatori de conserve de legume sunt banatenii si moldovenii

In ceea ce priveste legumele conservate, se prefera mazarea (66,1%), ciupercile 51,9%) si fasolea pastai (45,4%). Mai putin agreate sunt conservele cu masline, cu morcov si cele cu spanac.

Pasta si sucul de rosii sunt consumate de trei sferturi dintre oraseni, iar zacusca de 95,5%.

Mai mult de jumatate dintre respondenti opteaza in mod egal pentru conservele facute in casa si pentru cele cumparate. Unul din cinci oraseni consuma doar produsele din comert, in timp ce 18,2% recurg doar la cele preparate in casa, cei mai traditionalisti din acest punct de vedere fiind varstnicii si locuitorii din Banat - Crisana (28,7%) si Moldova (28,1%). in schimb, in 37,4% din gospodariile din Bucuresti se consuma doar conserve cumparate din comert si doar in 7%, produse preparate exclusiv in casa.

Sortimentele preparate in casa cel mai frecvent sunt muraturile (99,3%), sucurile si pasta de rosii (68,6%). Consumatorii implicati intr-un astfel de proces aleg aceasta varianta pentru ca sunt mai siguri in ceea ce priveste calitatea produsului; in schimb, cei care au renuntat la acest obicei isi motiveaza decizia prin lipsa de timp (83,5%), preturile mari ale materiei prime (23,1%), calitatea proasta a legumelor din piete (6,6%) si lipsa ambalajelor (5,5%).

Pe de alta parte, persoanele care aleg conserve doar de pe rafturile magazinelor invoca drept argumente oferta diversificata si de buna calitate.

Pentru acestea din urma, cele mai importante criterii luate in considerare sunt termenul de valabilitate (71,9%), continutul de conservanti/coloranti (47%) si experienta anterioara pe care au avut-o cu respectivul produs (45,6%). Renumele producatorilor, ambalajul atractiv sau faptul ca produsul este fabricat in Romania sau este din import sunt criterii care conteaza, mai degraba, "intr- o oarecare masura", "intr-o mica masura" sau "deloc". Se observa insa tendinta de a alege marcile romanesti, in special in regiunile Banat- Crisana si Dobrogea.

Brandurile consumate de obicei in gospodarie sunt, in principal: Bonduelle - marca mentionata intr-o masura mai mare in Bucuresti si Transilvania, Mandy - cu un procent de mentiuni mai mare in Moldova si Oltenia - si Sultan.

O treime dintre consumatori nu recunosc spontan nici o marca, reiese din studiul ISRA Center.

Cel mai inalt nivel al de recunoastere spontana il inregistreaza brandul care este si cel mai consumat, Bonduelle (32,2%). Pe urmatoarele locuri se situeaza Mandy (30,7%), Olympia (24%), Aro (22%), Sultan (21%), Raureni (10%), Atifco (9%) si Maxim (6%).

La nivel asistat, scade ponderea celor care nu cunosc nici o marca (17,4%) si creste nivelul de cunoastere pentru Bonduelle (58,6%), Mandy (57,7%), Aro (49,2%) si Olympia (46,2%).