Cum s-a văzut în 2024 dezvoltarea retailului, din perspectiva obiceiurilor de cumpărare și de consum?

Piața de retail în 2024 a fost complexă, întrucât a urmat unei perioade de doi ani cu inflație ridicată, iar clienţii au fost atenţi şi precauţi. Din aceste motive, am lucrat foarte mult pentru startul inițiativei „Minus la sută”, în care am inclus 1.700 de produse cu reduceri permanente de până la -20%, iar acum lansăm o nouă campanie - „Cel mai mic preț din piață” - ce se va regăsi în cataloagele de promoții disponibile săptămânal pe cele mai importante categorii de produse, de la FMCG la produse proaspete. Consider că acest tip de acţiuni sunt foarte importante pentru clienți, chiar dacă din luna iulie a crescut salariul minim pe economie şi, ca urmare, o parte însemnată a angajaților din România au simţit o influenţă pozitivă în puterea de cumpărare, dat fiind că majorarea veniturilor a depăşit rata inflaţiei. În magazinele noastre am sesizat o uşoară creştere a volumelor de vânzări datorită acestui fapt.

Un alt element pe care l-am observat anul acesta este continuarea creșterii vânzărilor în magazinele de discount și de proximitate într-un ritm mai ridicat decât media pieței de retail. Este un trend foarte important pentru noi, dar şi o provocare, fiindcă suntem o companie de retail cu cifră de afaceri majoritară din segmentul de hipermarket. Aceasta înseamnă că noi ne dezvoltăm și ne vom dezvolta foarte mult pe formatele mici de magazine, adaptându-ne trendului pe care îl vedem pe piața din România.

Ați menționat aici unul dintre atuurile Carrefour în această perioadă, faptul că activați în mai multe formate și asta v-a dat posibilitatea să răspundeți creșterii comerțului de proximitate. În ceea ce privește răspunsul pe care l-ați dat celeilalte provocări – inflația - ați menționat campania „Minus la sută”. Care au fost atuurile Carrefour care v-au permis să oferiți acest răspuns la scăderea puterii de cumpărare cauzată de inflație?

Am prioritizat operațiunea „Minus la sută” în raport cu orice alte costuri pe care le aveam. Bineînțeles, am negociat și cu furnizorii noștri ca să putem oferi prețuri mai mici pentru aceste sute de produse. Și vom continua în direcţia aceasta. De aceea, în luna octombrie am lansat operațiunea „Cel mai mic preț din piață”, care este, de fapt, o continuare a cunoscutei campanii „Top 100 produse hit”, dar cu un mesaj mai puternic și mai clar, pentru că știm și vedem că nivelul inflației alimentare rămâne o preocupare pentru clienți, chiar dacă nu este la un nivel comparabil cu ceea ce am cunoscut la începutul anului. Noua campanie este derulată în formatele Hipermarket și Market Carrefour și include o listă mult mai extinsă de produse atractive, aflate în general în coșul de cumpărături al clienților.

"Am prioritizat operațiunea „Minus la sută” în raport cu orice alte costuri pe care le aveam. Bineînțeles, am negociat și cu furnizorii noștri ca să putem oferi prețuri mai mici pentru aceste sute de produse."

Noua campanie înlocuiește programul „Minus la sută” sau cele două merg în paralel?

Cele două campanii se derulează în paralel. „Cel mai mic preț din piață” este o evoluție a campaniei Top 100, lansată în august 2022, ceea ce arată angajamentul Carrefour pentru a oferi cele mai bune prețuri pe termen lung.

În ce categorii de produse este activă această nouă campanie?

Campania „Cel mai mic preţ din piaţă” include promoțiile noastre principale, cu acest claim, cu această comunicare, deci este o operațiune în cele mai importante categorii de produse - alimentare și nealimentare, pe care le avem. Vor fi toate promoțiile săptămânale din catalogul de oferte. Deci va fi foarte clar în toate magazinele noastre, dar și în online, care vor fi produsele cu acest claim promoțional puternic.

Pentru ce perioadă vorbim de cel mai mic preţ? Pentru că prețurile sunt într-o dinamică permanentă.

În sine este un angajament pe termen lung. Produsele se schimbă săptămânal, cuprinzând mereu produse din multe categorii importante pentru clienți. Perioada de referinţă are așadar o durată săptămânală. Vom observa reacția clienților anul acesta, iar dacă aceasta este pozitivă vom continua anul viitor. Vom rămâne atenți pentru a îmbunătăți poziționarea Carrefour la nivel de preț și de promoții, pentru că știm că este ceva foarte important pentru clienții noștri.

Vă așteptați ca anul 2025 să fie, de asemenea, o provocare din punct de vedere al dinamicii prețurilor?

Evaluările noastre arată că în 2025 ar putea exista o incertitudine privind stabilitatea legislației. Anul 2024 a adus o serie de provocări de această natură pentru retail, cum au fost unele taxe noi, alte taxe majorate, prelungirea succesivă a plafonării adaosului comercial pentru un număr mare de produse, și altele. Toate acestea au avut un impact negativ pentru domeniul retailului alimentar. Sper că anul viitor va fi un an mai stabil, chiar dacă urmează unei perioade cu mai multe runde de alegeri. Stabilitatea este importantă pentru planificarea noastră. Indiferent de circumstanţe, noi vom continua să protejăm puterea de cumpărare a clienţilor noştri.

"Pentru noi, în anul acesta cea mai mare provocare și un proiect foarte important a fost integrarea Cora. Ne așteptăm la o creștere semnificativă după transformarea și integrarea Cora."

Scenariul de lucru include provocări de natură inflaționistă?

Nu, deoarece eu cred că inflația se va stabiliza la un nivel poate un pic mai ridicat decât a fost în ultimele şase luni, dar mult mai mic decât ce am cunoscut în ultimii doi ani; va fi ceva normal în comparație cu ultimii ani. Bineînțeles, aceasta depinde și de evoluția contextului extern, dar, cel mai probabil, va fi o inflație destul de restrânsă, dacă ne referim la produsele alimentare.

Strategia de conservare a puterii de cumpărare a clienților o veți aplica și pe segmentul de hipermarket și pe cel de supermarket și pe cel de proximitate?

Da, vom aplica mecanismele care urmăresc să protejeze puterea de cumpărare a clienţilor noştri în toate formatele de magazin, dar în mod diferit. Politica noastră comercială va fi una adaptată la format, dar este egal de importantă pentru hipermarketuri, pentru supermarketuri şi pentru magazinele de proximitate.

Carrefour joacă, de mulți ani, în toate formatele de comerț şi a subliniat adesea orientarea sa omnichannel. Însă aţi menționat mai devreme dezvoltarea puternică, și în 2024, a formatelor de proximitate și de discount. În ce direcție vedeți dezvoltarea preponderentă a Carrefour în 2025 și în anii care urmează?

Pentru noi, în anul acesta cea mai mare provocare și un proiect foarte important a fost integrarea Cora. Ne așteptăm la o creștere semnificativă după transformarea și integrarea Cora.

Am lucrat foarte mult ca să modernizăm magazinele și vedem deja că cele care s-au redeschis au o creștere atât a numărului de clienți cât și a cifrei de afaceri. Estimăm că vom avea un rezultat încă şi mai bun în anul viitor.

De altfel, sunt destul de optimist că există posibilități pentru noi să creștem din punct de vedere organic în segmentul hipermarket, chiar dacă segmentul unde vom avea cea mai mare creștere este cel de proximitate. Vom încheia acest an cu mai mult de 30 de noi magazine de format mic, iar anul viitor vom deschide mai mult de 40 de magazine mici.

Vom avea o expansiune cu prioritate pe lanţul Express și vom continua modernizarea rețelei Market, în care deja 50% dintre magazine au fost modernizate în ultimii doi ani.

De asemenea, vom continua programul „Market reconquest”, pe care l-am conceput și îmbunătățit anul acesta, pentru a avea, permanent, o rețea modernizată. În acest sens, suntem foarte mulțumiți de deschiderea noului magazin Express din cartierul rezidenţial Cosmopolis și de rezultatele pe care le-am avut.

Dar magazinul din Cosmopolis, pe care l-ați adus în discuție, nu e chiar un magazin mic.

Nu, Market Cosmopolis, cu o suprafaţă comercială de 1.700 mp, este cel mai mare dintre magazinele mici. Tocmai de aceea am menţionat că prioritatea este extinderea lanţului Carrefour Express, în care suprafeţele comerciale sunt, de regulă, de 200 - 300 mp. Suntem interesați să ne dezvoltăm cu amândouă formatele de Express, dar suntem conştienţi că nu există multe oportunități de felul unor cartiere rezidenţiale întinse, cum este Cosmopolis, și de aceea vom deschide mai multe Carrefour Express pe formatul mic.

În România, avem hipermarketuri în mijlocul orașelor. Și acelea pot fi considerate, cumva, formate de proximitate. Aşadar când vorbiți de dezvoltarea cu prioritate pe segmentul de proximitate, vă referiți mai degrabă la formatul de convenience?

Vorbesc de formatele de supermarket și de Express. Aveți dreptate să ziceți că hipermarket este și format de proximitate, pentru că noi avem un share de e-commerce din hipermarketurile noastre. Cel mai mare jucător pe care îl avem este Bringo. Majoritatea cumpărăturilor sunt livrate din hipermarketuri şi avem o creștere importantă pe e-commerce care provine din hipermarketuri. Deci proximitatea este un canal de piață pe care operăm prin mai multe segmente: prin Hyper cu Bringo și prin Market şi Express cu un mare număr de magazine.

Ați menționat simbioza hipermarket – Bringo şi aş vrea să vă întreb care este locul formatului de hipermarket în viitorul Carrefour?

Eu cred că este loc pentru formatul nostru de hipermarket și avem localizări foarte bune ale magazinelor noastre în toată țara. Cred că încă este loc să deschidem mai multe hipermarketuri în România, și în orașele mari, dar și în orașe mai mici unde încă nu suntem prezenți. Segmentul de hipermarket influențează foarte mult producția, în special prin categoriile de produse proaspete, care sunt foarte importante pentru acest format de magazine. Spre exemplu, în raioanele de brutărie, de măcelărie, de cofetărie și de pește, avem unele oferte unice pentru clienții noștri, disponibile în mod fizic în magazine, dar și virtual, cu livrare prin partenerii noștri Bringo, Glovo și Tazz. Deci eu cred că este un viitor foarte important pentru hipermarketurile Carrefour și vom continua să fim experți în domeniul fresh, precum și în non-food, unde avem o poziție importantă cu oferte cum sunt cele de Crăciun, Back to school etc.

Ați remarcat mai devreme creșterea puternică a formatelor de discount; ce planuri aveți pentru Supeco?

Operăm prin rețeaua Supeco în toată țara, iar din luna octombrie a acestui an conducerea sa este încredințată lui Arnaud Dussaix pentru a putea dezvolta și acest format în ecosistemul Carrefour din România. Eu cred că în 2025 cea mai mare creștere va veni din formatele mici, e-commerce și fostele magazine Cora. Pe termen mediu sper că va fi o posibilitate de creștere și pentru segmentul de discount.

Cu ani în urmă Carrefour a fost promotorul comerțului alimentar online, prin carrefour.ro, iar cu aproximativ 10 ani în urmă a pornit Bringo. În ultima vreme vedem însă cum investițiile dvs. în teritoriul online au încetinit și ați mers mai mult pe creșterea disponibilității Bringo în țară. Cum vedeți dezvoltarea componentei de e-comm în universul Carrefour România?

Am avut și vom avea şi anul acesta o creștere destul de semnificativă pe zona de e-commerce, unde am adăugat în ultimii ani parteneriatele cu Glovo și Tazz, care au și posibilitatea de quick commerce, cu livrare în 20 de minute. Din punctul meu de vedere, piața locală de e-commerce este mai puțin dezvoltată, nu doar decât în ţările din vestul Europei, dar și în comparație cu alte țări din zona aceasta a continentului, ceea ce mă face încrezător că există un potențial important de dezvoltare. Carrefour, fiind în momentul de față liderul de piață pe e-commerce food, vom face tot posibilul să îmbunătățim performanţa noastră. Chiar la începutul lunii octombrie am lansat un serviciu inovativ, unic pe piața românească, anume preluarea ambalajelor cu garanţie din Sistemul Garanţie - Returnare. Am testat această soluţie încă din luna din iulie și, după analizele pe care le-am făcut în ultimele trei luni cu o parte dintre clienții noștri, am decis să o dezvoltăm şi să o oferim tuturor clienții noștri. Sunt convins că va fi un serviciu adăugat de mare interes pentru clienți, iar noi vom continua să îmbunătățim gama noastră de servicii, atât cu Bringo, cât și cu ceilalți parteneri pe care îi avem.

"În ceea ce ne privește, noi nu vom alege între marca proprie și marca națională, le vom avea mereu pe ambele în magazinele noastre."

Bringo e solid instalat pe piața românească, având și avantajul unei extinderi teritoriale semnificative, dar pentru carrefour.ro vedeți viitor pe piață ca operator e-commerce de sine stătător?

Aș face o distincție: noi pe carrefour.ro nu punem accent pe zona de food. Principalul partener cu care colaborăm pe zona de food e-commerce este Bringo, în timp ce carrefour.ro este concentrat pe produse non alimentare, de exemplu acum suntem lideri de piață în vânzările de jucării, dar avem o cotă de piață prea mică în online. Pentru noi este o prioritate să vindem mai mult şi să fim și mai relevanţi pentru clienți care preferă să cumpere online. Recent, am adăugat câteva categorii de produse FMCG în platforma carrefour.ro și suntem mulțumiți de rezultatele pe care le avem în unele dintre acestea. De altfel, avem o creștere destul de bună anul acesta pe carrefour.ro, o creştere de două cifre, și vom continua să dezvoltăm acest serviciu pentru clienții noștri.

Avem 2,3 milioane de clienți în fiecare lună pe pagina noastră online, cam la fel ca în aplicația Act for Good, unde sunt mai mult de 2,5 milioane de clienți loiali și cam 2 milioane unici în fiecare lună. Deci avem o bază solidă pentru a construi şi avem încredere în ecosistemul nostru, în programul de fidelitate, în mărcile noastre, în produsele exclusive; dacă noi vom oferi soluții complexe de shopping, atunci vom câștiga cotă de piață în online.

Şi da, carrefour.ro va rămâne concentrat pe segmentul nonfood plus câteva, dar puţine, categorii de FMCG.

Carrefour a fost printre primii mari retaileri care a dezvoltat programe de colaborare cu furnizori locali. Începând de acum aproape 20 de ani, au funcţionat o multitudine de programe. În ce procent vânzările din magazinele Carrefour vin din aceste programe: Filierele calității, Deschidem vinul românesc, cooperativele agricole etc?

Într-adevăr, programele locale reprezintă o componentă esențială pentru Carrefour România, dar și una dintre cele mai solide expresii ale politicii noastre de Act for Food atât la nivel local, cât și de grup. Astfel că susținem în special produsele locale, bio și Filiera Calității în centrul strategiei noastre, precum și produsele responsabile astfel încât să ne atingem obiectivul de grup de la nivel global setat pentru 2026 de a ajunge la vânzări de 8 miliarde de euro pentru aceste categorii de produse sustenabile. Pentru România, suntem încrezători că vom avea o creștere mult mai rapidă a valorii produselor responsabile și de origine locală.

Aș menționa în acest sens că 93% din furnizorii noștri de marcă proprie sunt companii româneşti și, de asemenea, 91% dintre furnizorii tuturor produselor comercializate în magazinele noastre sunt firme din România. Mai mult, în categoriile de produse proaspete ponderea furnizorilor locali este aproape de 98%. Desigur, este o proporție foarte mare a vânzărilor înregistrate de produsele realizate de furnizori locali și ultra locali și vom continua să dezvoltăm aceste programe dedicate.

În ceea ce priveşte fructele și legumele comercializate avem un mare avantaj: putem să le oferim clienților în rafturile magazinelor noastre în numai 6 ore de la momentul în care producătorul a cules aceste produse! Suntem foarte mândri să reuşim această performanţă cu multe tipuri de legume şi fructe. Recent, am furnizat în acest sistem ultra-rapid gogoșari, care este un produs un pic neglijat în ultimii ani, dar este un produs tradițional românesc. După succesul de anul trecut, am planificat cu producătorii noștri din programul Grădina noastră, o producție mult mai mare și a fost un mare succes pe piață.

Vom continua să dezvoltăm acest tip de parteneriate pe fructe și legume, pește, brânză, vin – care sunt programele cele mai cunoscute – şi sunt încrezător că le vom extinde în alte categorii. Suntem permanent atenți să identificăm furnizori noi, cu proiecte interesante, cu potențial ridicat.

În luna octombrie am relansat programul Act for Food, cu o campanie de comunicare importantă, în care punctul principal este caracterul local al produselor, pentru că este un punct foarte puternic pentru noi în România. Știm că acestea sunt așteptările clienților noștri și vom dezvolta foarte mult acest caracter local în toate categoriile unde avem această posibilitate.

Dar sunt și alte puncte pe care le comunicăm, precum și noutăți ale sloganului pentru a genera un impact mai puternic pentru clienți și pentru mediu în următorii ani.

Ultima perioadă a fost una favorabilă vânzărilor de produse marcă proprie. Vă așteptați ca anul 2025 să fie, de asemenea, un an favorabil mărcilor proprii?

Da, există această aşteptare, pentru că piața românească este încă puțin dezvoltată în privinţa vânzărilor de produse marcă proprie. Desigur, situația este foarte diferită între retaileri, bunăoară în magazinele de discount majoritatea produselor sunt marcă proprie.

În ceea ce ne privește, noi nu vom alege între marca proprie și marca națională, le vom avea mereu pe ambele în magazinele noastre.

Dar, este adevărat că în România încă este destul de răspândită percepția că produsele de marcă proprie nu au același nivel de calitate cu cel al mărcii naționale. Carrefour fiind un retailer care pune foarte mult accent pe calitatea produselor de marcă proprie, vom continua să comunicăm despre calitatea și despre gustul pe care îl au produsele comercializate sub mărcile noastre și suntem încrezători că vom continua să creștem cota de vânzare a mărcilor proprii.

Cam la ce pondere a vânzărilor am putea să ne gândim în momentul în care marca proprie își va fi atins potențialul de creștere în România?

Nu știu exact, pentru noi importantă este alegerea clientului; nu vom avea niciodată ponderea de marcă proprie specifică discounterilor, dar știm că acum e puțin în comparație cu ce poate fi în viitor.

Care ar fi acest termen de comparație?

Nu aş vrea să indic un procentaj, pentru că nu acesta este cel mai important lucru din punctul meu de vedere. Eu spun echipelor pe care le coordonez că cea mai importantă este dezvoltarea categoriilor pe care le avem şi nu atingerea unei anumite ponderi în vânzări a mărcilor proprii.

Viziunea noastră este să îmbunătăţim managementul categoriilor. Bineînțeles că vom dezvolta mărcile proprii, pentru că acestea reprezintă un punct strategic pentru fidelizarea clienților noștri, în special în contextul pe care l-am comentat la început. Dacă noi suntem capabili să oferim un preț mai mic decât mărcile naționale, dar cu o calitate asemănătoare sau chiar mai bună, atunci înseamnă că propunem un raport calitate – preț foarte interesant pentru clienții noştri și aceasta este opţiunea strategică pentru noi, să câștigăm mulțumirea clienților noștri.

În ce segment vedeți oportună dezvoltarea mărcilor proprii: în cel de prim preț, în cel de produse premium?

În primul rând, în segmentele unde există puţine mărci atractive, ca şi în categoriile în care clienții au așteptări importante. De exemplu, categoria ready to eat. Lumea se schimbă și noua generație are așteptări de produse mai ușoare de pregătit și cred că zona aceasta va fi importantă pentru noi, trebuie să fim inovatori și să avem produse proaspete, calde și reci, pentru clienții noștri. Aceasta este o categorie strategică pentru marca proprie, fiindcă nu există nicio marcă națională puternică în segmentul acesta.

Carrefour oferă o gamă largă de produse sub marcă proprie, atât mărci dezvoltate local, cât și dezvoltate în afara țării. Direcțiile acestea de creștere pe categoriile emergente, așa cum ați exemplificat, sunt un teritoriu în care vor juca preponderent mărci proprii fabricate în afară?

Nu, nicidecum, întrucât vorbim de produse proaspete și aceasta înseamnă că va fi local. Noi lucrăm cu furnizori locali și ultra locali. Spre exemplu, furnizorul pe care îl avem pentru magazinele din București nu este același cu cel pentru magazinele din Cluj sau din Timișoara. În exemplul pe care l-am dat, cred că are mai mult sens să fabricăm local produsele marcă proprie. Atunci când se poate, prioritizăm producția cu furnizori locali. Întotdeauna. Inclusiv pentru mărci de tip Carrefour sau Simpl. Dacă există producători și soluții în piață.

"Acum toate cele 340 de magazine, inclusiv cele care au fost parte din Artima și Columbus, sunt operate de Carrefour România, ceea ce este logic."

Există?

Da, există. Marca Drag de România este realizată exclusiv cu ajutorul producătorilor locali. De asemenea, produsele din Filiera Calității, care este un program strategic pentru noi, în care avem 27 de filiere în întreaga țară şi în care sunt fabricate 68 de produse. Suntem foarte mulţumiţi pentru că reuşim să identificăm antreprenori care pot să dezvolte produse împreună cu noi, aceasta deoarece există categorii unde clienţii nu găsesc exact tot ce doresc.

În fiecare an dezvoltăm parteneriate cu furnizori locali și suntem foarte mândri să facem acest lucru cu antreprenori noi, care încep afacerile în parteneriat cu Carrefour și apoi devin mai mari, an după an.

Grupul Carrefour operează în România prin diverse entități juridice, operatori de hipermarket, operatori de supermarket etc. În urmă cu câteva luni a apărut o initiativă de fuzionare a unora dintre entitățile parte ale grupului Carrefour. Instituirea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) face ca fiecare companie din grup să plătească un impozit, totalul cumulat fiind mai mare decât în situaţia în care Grupul Carrefour ar fi funcționat ca o singură entitate. Această decizie de fuziune a unor componente ale grupului a venit ca urmare a introducerii IMCA?

Nu, deloc. Decizia este urmare a unei analize şi unui proiect care au început acum cinci ani, dar ideea a apărut după fuziunea cu Billa. În ultimii 23 de ani, Grupul Carrefour a crescut în România organic, dar a crescut și prin achizitii. Am achiziționat în trecut Artima și Columbus, cu magazinele Billa. Era nevoie de această simplificare administrativă, realizată începând cu 1 octombrie, mai mult pentru a avea procese mai simple, întrucât este complicat să avem mai multe entități juridice atât pentru buyerii noștri, cât şi pentru logistică, pentru toate departamentele pe care le avem.

Acum toate cele 340 de magazine, inclusiv cele care au fost parte din Artima și Columbus, sunt operate de Carrefour România, ceea ce este logic.

Impozitul de 1% pe cifra de afaceri este ceva foarte dificil pentru retail. Retailul este foarte afectat de această taxă. Nu știu cum va fi anul viitor, dar sper că va fi un program de taxare mai corect pentru sectorul nostru, pentru că sunt alte sectoare care au o cifră de afaceri mult mai mică, dar o rentabilitate mult mai mare, sectoare care sunt mult mai puțin afectate decât retailul. Cred că este important să avem un retail puternic în România, care reușește să fie profitabil, chiar dacă puțin profitabil, pentru a putea investi în viitor și a lucra cu producători din România și a se dezvolta împreună. Eu cred că retailul este un sector strategic și vom vedea care sunt deciziile pentru anul viitor, pentru că am înțeles că este ceva temporar.

Textul legii nu lasă să se înțeleagă că IMCA este temporar, dar vom vedea. Sumele datorate în baza IMCA influențează cumva planurile de investiții și dezvoltare ale Carrefour în 2025?

Este o provocare, dar nu aş putea să spun acum că are o influență, nu știu.

Care este în momentul acesta arhitectura Grupului Carrefour România?

Avem Carrefour, România Hypermarche şi Supeco. Carrefour este operator de hipermarketuri, supermarketuri şi magazine de proximitate. România Hypermarche este operatorul fostelor magazine Cora, iar Supeco este divizia de discount.

Companiile de logistică și servicii au rămas în afara Carrefour sau au fost integrate?

Au fost integrate înainte, sunt parte din Carrefour. Logistica este parte din Carrefour.

"În fiecare an dezvoltăm parteneriate cu furnizori locali și suntem foarte mândri să facem acest lucru cu antreprenori noi, care încep afacerile în parteneriat cu Carrefour și apoi devin mai mari, an după an."

Carrefour a jucat foarte puternic, mai ales în ultimii ani, în sustenabilitate, prin proiecte dedicate conștientizării de către consumatori a importanței sustenabilității. Pe ce veți pune accent pe direcția aceasta în următorii ani? La ce trebuie să se aștepte, pe de o parte, clienții Carrefour și, pe de altă parte, partenerii de afaceri?

Grupul Carrefour a lansat un proiect mondial care implică Top 100 Furnizori, în care urmărim progresul realizat de furnizorii noștri în reducerea impactului asupra mediului, proiect denumit Carrefour 2026. Este un proiect mondial care are un vedere încălzirea globală și prin care ne propunem să reducem emisiile de CO2 în vederea atingerii targetului comun de 1,5 °C până în 2050. Acest lucru a fost comunicat puternic de către CEO-ul nostru la nivel global, ca o inițiativă de top a grupului Carrefour. Nu am făcut aceasta pentru a evita responsabilitatea noastră, ci pentru că știm că impactul pozitiv asupra mediului stă și în puterea furnizorilor noștri. De aceea este una dintre inițiativele noastre majore.

Bineînțeles că avem planuri de a moderniza magazinele pentru a fi mai eficiente din punct de vedere energetic. Este un lucru foarte important pentru noi, dar este important și impactul pe care îl avem asupra furnizorilor noștri.

În afară de acestea, vom lucra asupra ambalajelor, pentru a reduce plasticul. Eu cred că inițiativa SGR în România este foarte bună, pentru că este un pas pe care România l-a făcut foarte rapid și reprezintă un parteneriat între producători, retaileri şi statul român care poate avea o influenţă foarte favorabilă pentru reciclării plasticului și sticlei.

Optăm pentru ambalajele mai reciclabile, mai puțin ambalajele alimentare.

Pe de altă parte, nu putem să vorbim de responsabilitate socială corporativă și de Act for Food total separat. Dezvoltarea produselor locale este, după părerea mea, parte din politica noastră de CSR.

Există un criteriu de selecție a furnizorilor în funcție de cât de eco-friendly este un produs? Selectați furnizorii și în funcție de tipul de ambalaj sau vă uitați mai degrabă la ambalajul logistic?

Amândouă. Dar eu am vorbit aici mai mult despre ambalajul de produs. Selecția furnizorilor este mai degrabă un parteneriat, putem lucra împreună pentru îmbunătățirea produselor, din punct de vedere calitativ și ambalaje, urmărind reciclabilitatea ambalajelor.

Cu ani în urmă, înainte de a porni la drum SGR, Carrefour a avut inițiative de genul «Plata cu PET-ul», ați fost și printre promotorii schimbării uleiului uzat cu ulei comestibil nou. Vom mai vedea astfel de inițiative? Sau odată ce SGR a pornit la drum eforturile se concentrează aici?

Consider că este nevoie să dezvoltăm şi alte inițiative în timp ce programele complementare de colectare a uleiului uzat, a bateriilor uzate, continuă.

Cred că este foarte important să avem soluţii și pentru produsele nealimentare, care nu sunt parte din programul SGR, să găsim soluții împreună cu furnizorii noștri. Noi suntem foarte deschiși către inovații, pentru a le propune clienților noștri soluții mai verzi pentru România.

Cu ceva mai mult de 10 ani în urmă apărea carrefour.ro, unul dintre primele magazine online dezvoltate de un operator de food retail, apoi s-a dezvoltat Bringo, dar şi alte soluții de delivery, de asemenea, au apărut mai multe magazine online specializate în food retail. Cum vă imaginați retailul alimentar peste alți 10 ani?

Cred că în următorii 10 ani va fi o dezvoltare foarte importantă pe segmentul convenience. Ceea ce nu înseamă doar dezvoltarea micilor magazine, ci convenience înseamnă soluții pentru clienți de a face cumpărăturile mai confortabile. Şi cred că vor fi două situaţii pentru clienți. Pe de o parte sunt cumpărături de plăcere, pentru care există timp, există disponibilitatea de a merge într-un magazin, unde plăcerea vine din alegere, din calitate și din serviciile pe care le va găsi. În această experienţă, componenta de produse proaspete este strategică.

Pe de altă parte, sunt cumpărăturile pe care clientul vrea să le rezolve ușor și rapid, iar aici cred că se vor dezvolta și e-commerce și formatele apropiate de casă sau de birou. Cred că în următorii 10 ani retailul alimentar brick & mortar va rămâne preponderent, dar e-commerce se va dezvolta, în continuare, și în zona alimentară.