Interviu cu Bogdana Gheorghe, Managing Director, RetailZoom

Datele de piață au arătat creșteri ale consumului în anumite categorii, chiar și în partea a doua a anului 2025, după primele măsuri de reducere a deficitului bugetar. Dar se pare că avem un recul al consumului cantitativ, cvasi generalizat, în 2026. E o părere sau o realitate?

Aș spune că asistăm, mai degrabă, la o temperare și o recalibrare progresivă a consumului, nu la o contracție abruptă. Consumul rămâne puternic corelat cu contextul macroeconomic, politic și social, însă reacționează cu întârziere la aceste presiuni, pentru că obiceiurile și preferințele nu se schimbă imediat.

În contextul unei furtuni de măsuri fiscale, așa cum au fost cele din 2025, ce au generat un nou val de presiune asupra prețurilor și au erodat puterea de cumpărare, consumatorii și-au recalibrat comportamentul, devenind mult mai atenți la preț și mai orientați către produsele esențiale.

Vorbim de o recalibrare a consumului, iar evoluția aceasta va rămâne strâns legată de puterea de cumpărare, de nivelul general de anxietate al populației, de contextul socio-economic și politic ce se află în mare presiune de ceva timp și nu se va liniști decât, poate, spre sfârșitul anului 2026. Sub o inflație mare la nivel oficial, constant peste 9% de peste 8 luni de zile, în paralel cu o inflație destul de mare și în magazine (+4,8% pentru începutul de an față de aceeași perioadă a anului 2025), consumul se contractă. Avem, pentru început de an, o evoluție în valoare de doar 3,3% pentru majoritatea produselor din coșul de cumpărături și o scădere în cantități de -1,5% (în 2025 creșterea la început de an a fost de 5,7% în valoare și de 2,6% în cantități). Foarte pe scurt, creșterea valorică este susținută aproape exclusiv de inflație, nu de cerere reală.

Primele luni ale fiecărui an nu sunt chiar cea mai bună perioadă pentru vânzări, nu?

Este drept că începutul de an este, în general, mai lent în evoluția vânzărilor, urmând să recupereze pe măsură ce ne apropiem de sezonul mai cald sau de o clarificare a măsurilor economice. Vedem acest tipar în fiecare an de analiză a datelor din retail, în special în comerțul modern (IKA și LKA), care cumulează până la 75 - 80% din achizițiile cu amănuntul ale cumpărătorilor (fie ei gospodării sau companii; cumpărături de tip B2C sau B2B).

În esență, consumul a început să dea semne de descreștere din toamna anului 2025, înregistrând scăderi în cantitate, lună de lună. În raportările RetailZoom pentru comerțul modern IKA, cea mai mare scădere a fost înregistrată în luna decembrie 2025 față de 2024: -3,3% - atipic pentru o lună în care vânzările, ca și așteptările generale, erau de creștere. Practic, chiar dacă totalul vânzărilor din 2025 s-a încheiat cu un nivel de stagnare a volumelor față de 2024, a doua jumătate a anului 2025 a fost pe descreștere cu -1,2%, în opoziție cu începutul de an, ce a înregistrat o evoluție ușor crescătoare: +1,7%.

Lărgind puțin spectrul analizei, suntem deja într-un al doilea ciclu de scădere a consumului – primul fiind la începutul anului 2023, când inflația în magazine ajunsese la un nivel record, anume 23% (februarie 2023 față de 2022), mult peste inflația oficială, iar volumele scăzuseră general cu -4% în martie 2023 față de aceeași perioadă a anului anterior.

În concluzie, întreaga presiune politico-economică din 2025 și de la începutul anului 2026 – cu creșteri de taxe și de prețuri, schimbări legislative și instabilitate generalizate - a determinat o reluare mult mai lentă a vânzărilor din comerț pentru începutul anului curent față de ritmul înregistrat la începutul anului trecut. Semnalele recente sunt însă ceva mai încurajatoare. Chiar dacă datele nu sunt încă pe deplin consolidate la nivelul întregului coș de consum, ele indică o tendință de stabilizare, cu o diminuare a trendului descrescător și o apropiere de stagnare către mijlocul anului. Pe grupe de produse, anticipăm o ușoară îmbunătățire a performanței, fiecare segment urmând să recupereze între unul și două puncte procentuale față de nivelul slab de la începutul anului, încă sub așteptările și nivelul de încredere dorit de jucătorii din retail.

Rămânem atenți la evoluțiile din piață și vom reveni cu actualizări pe măsură ce datele devin mai complete și tendințele mai clare.

Sunt diferențe importante în privința amplorii reculului între diferitele canale de retail, între IKA și LKA?

Formatele de magazine au avut întotdeauna diferențe semnificative de evoluție, iar ultimii ani ne-au arătat salturi variate ale vânzărilor pentru fiecare dintre acestea, rezultatele fiind în mod evident corelate cu propunerea de sortiment și de conveniență.

Formatul care a suferit cel mai mult în T1 2026 este formatul mare (hipermarketuri și cash & carry). Chiar dacă aici găsim prețurile cele mai mici față de media de piață (-7%), sortimentul cel mai larg și cele mai multe acțiuni de promovare (experiență, prețuri promo, all in one, noutate), vânzările cantitative au scăzut cu 2,5% față de 2025. În anii trecuți – și în 2024, și în 2025 – evoluția magazinelor mari reușise să reia un trend moderat pozitiv, înregistrând creșteri de 2-3% față de anii anteriori.

Formatele de tip supermarket sunt cele care mențin în general un nivel de atractivitate crescută pentru cumpărători, fiind și cele care înregistrează an de an creșteri constante ale vânzărilor din punct de vedere cantitativ; la început de an evoluția vânzărilor în cantitate a înregistrat 3,5 - 4% creștere în anii 2024 și 2025. În 2026 asistăm la o creștere a vânzărilor de aproximativ 3% față de primul trimestru din 2025, similar anilor anteriori. Acest format rămâne cel mai potrivit cumpărătorilor români, fiind cel mai atractiv din punct de vedere al echilibrului între proximitate - conveniență și raport preț-calitate. În mixul de supermarketuri analizat, prețurile sunt doar cu aproximativ 4% mai mari față de media pieței.

Formatele de tip convenience – magazine mai mici, cu sortiment redus, create în jurul conceptului de tip „grab-and-go’” sau „food-to-go” – au avut o evoluție diferită. Dacă în urmă cu 3 – 4 ani înregistrau creșteri solide (+6 – 7%), începând de anul trecut au intrat pe un trend descendent, cu un recul de aproximativ 3% în volum, urmat în acest an de stagnare (0,8% vs. anul anterior). Această evoluție este explicată, în principal, de poziționarea specifică a formatului - orientat către nevoi imediate, de impuls sau consum rapid, și nu către cumpărături pentru gospodărie – precum și de nivelul semnificativ mai ridicat al prețurilor față de media pieței (+37%). Într-un context general de reorientare a consumului către produse de bază, formatul construit în jurul achiziției de produse de impuls pare că își pierde din relevanță.

Dar între urbanul mare și urbanul mic & rural, ce diferențe merită semnalizate?

Urbanul a fost întâiul „născut” pentru comerțul modern, așa că păstrează și acum întâietate în totalul vânzărilor din retail. Cu toate acestea, ponderea vânzărilor din rural pentru IKA se află pe un trend ascendent de ceva timp, deodată cu expansiunea magazinelor; în mod firesc, într-o piață în plină dezvoltare și pe un teritoriu bine reprezentat de comunitățile mai mici, numărul magazinelor ce se deschid în rural și în orașele mici este mult mai mare față de cele ce se deschid în urban. În 2025 s-au deschis cu peste 40% mai multe magazine în rural și urbanul mic față de urbanul mare.

Ca număr de magazine, ruralul și urbanul mic reprezintă aproximativ 40% din total IKA, un univers deloc neglijabil (cam 2.000 de magazine); din perspectiva vânzărilor însă, ruralul (inclusiv localitățile periurbane) reprezintă aproximativ 15% din total. Dacă adăugăm și zonele de urban mic ajungem la o treime din vânzări acoperită de localitățile mici și foarte mici. Aceasta este de fapt zona care continuă să ofere oportunități de creștere pentru retaileri – ruralul și urbanul mic sunt regiuni care continuă să crească în vânzări, în detrimentul zonelor urbane mijlocii și mari.

Creșterea vânzărilor cantitative în rural este de peste 8% de la an la an, în special pentru produsele alimentare și de îngrijire personală. Pentru produsele de îngrijire a gospodăriilor, nivelul de creștere este mai mic, de aproximativ 5%. Ambele evoluții sunt superioare situației din urbanul mare și București, unde vânzările sunt pe scădere. Corelarea se face, în mod evident, cu expansiunea universului de retail, și nu în relație directă cu puterea de cumpărare a populației.

În București avem un recul al vânzărilor de aproximativ -3% pentru primul trimestru din 2026 vs aceeași perioadă din 2025, în timp ce în urbanul mare și mediu descreșterea este de maxim 2%. Concluzionând, din punct de vedere cantitativ, doar comunitățile mici cresc în vânzările din retailul IKA: rural cu 10%, periurban cu 5%, urbanul mic cu 2%.

Ce arată datele din T1 2026: care sunt categoriile / subcategoriile de produse mai expuse, care sunt mai ferite de recul?

În primele trei luni ale anului 2026, evoluția pieței de retail modern FMCG indică o creștere moderată în valoare (+3,3%), însă aceasta este susținută aproape exclusiv de inflația la raft (+4,8%), în timp ce volumele continuă să se contracte (-1,5%).

Relația preț – volum devine tot mai evidentă: creșterile de preț erodează cererea în majoritatea categoriilor, în timp ce doar segmentele esențiale sau cele susținute de ajustări de preț favorabile reușesc să mențină sau să crească volumele.

Categoriile esențiale continuă să susțină creșterea în volum, în timp ce segmentele mai puțin prioritare sunt afectate de scăderi. Grupa de categorii care înregistrează cea mai mare creștere din punct de vedere cantitativ este hrana pentru animale, ce se remarcă printr-o creștere destul de mare a volumelor (+9%), susținută inclusiv de o scădere a prețurilor (-2%). În același timp, produsele alimentare de bază, precum cele din categoria de băcănie sau carne și pește, conserve de fructe și legume reușesc să mențină un trend pozitiv în volum (+3 - 4%), chiar și în contextul unor creșteri moderate de preț, confirmând caracterul lor esențial în coșul de consum. Spre deosebire de anul trecut, 2026 înregistrează scăderi pentru toate celelalte grupe de produse.

În contrast, categoriile afectate de creșteri semnificative de preț înregistrează scăderi vizibile ale volumelor. Grupul de produse cafea – ceai – cacao, ce a înregistrat +25% creștere de preț vs 2025 scade cu -7% în volum, iar băuturile alcoolice (+9% creștere de preț), pierd volume substanțial (-7%). Produsele pentru copii continuă descreșterea din anii anteriori și scad cu -7% pe fondul unei creșteri de preț de +2% și astfel rămân într-o zonă de prezență fără performanță în magazinele comerțului modern. Dar aici mai avem un fenomen, acela al achizițiilor de produse din canale diferite (și din farmacii, din online sau din magazine specializate). Este primul an în care asistăm la atât de multe descreșteri ale vânzărilor pentru atât de multe grupe de produse. Dacă în T1 2025 majoritatea grupelor de produse erau pe creștere cantitativă (doar gustările dulci și țigările scădeau), anul acesta avem mai mult de jumătate dintre categorii și grupe de produse pe scădere. Cel mai mult au scăzut produsele pentru îngrijirea casei, produsele pentru bebeluși, băuturile alcoolice.

Vorbim deja de o restructurare a comportamentului de cumpărare și de consum.

Ce se întâmplă, de fapt, cu obiceiurile de cumpărare pentru principalele categorii de consum?

În ansamblu, fiecare consumator își dorește o menținere a calității vieții, a nivelului de trai ori de consum cu care s-a obișnuit. Trăim într-o lume extrem de avansată (tehnologie, tipuri de produse și gusturi), în care avem acces la o sumedenie de opțiuni și de tentații, dar care, în același timp, ne suprasolicită cu multiple situații de stres, anxietate, lipsă de perspectivă sau de stabilitate. În consecință, anul acesta piața devine tot mai polarizată: creșterea volumelor este concentrată în câteva categorii de bază, în timp ce consumatorul resimte presiunea cumulată a prețurilor ridicate, reflectând o reorientare clară către consumul de strictă necesitate. Toate celelalte opțiuni se contractă (se cumpără mai puțin, mai rar sau deloc).

Nu este de neglijat faptul că mecanismele de adaptare ale cumpărătorilor se află, deja de câțiva ani, într-un repertoriu de exersare, într-un mediu de retail în care canalele de cumpărare s-au extins ca propunere și formate, iar sortimentul de produse este suficient de larg și permite o alternare destul de facilă a achizițiilor între mai multe medii de cumpărare: offline vs. online, comerț modern vs. comerț tradițional, între tipuri diferite de magazine sau hibrid (hard sau soft discount, en gros sau cash & carry, din rețele locale sau internaționale). Mediul general de retail s-a dezvoltat mult în ultimii ani, cu formate antreprenoriale locale ce concurează puternic cu rețelele de retail internațional, astfel că opțiunile din magazine sau conceptele propuse de comercianți permit consumatorilor să își optimizeze cumpărăturile. Pe de altă parte, pur și simplu, aceeași plăcintă se împarte la mai multe tipuri de retail, în contextul în care consumul devine de fapt, mult mai cumpătat.

Alte două mecanisme importante de adaptare sunt cumpărarea produselor în promoție și recalibrarea volumelor prin achiziții mai reduse pentru aceleași tipuri de produse. Sunt aspecte despre care am mai vorbit, elemente centrale pentru menținerea unui stil de viață constant, cu cât mai puține schimbări ori tulburări de consum, în acest context social anxios & economic inflaționist.

Ce observi în categoriile cele mai importante?

Analiza celor mai importante 15 categorii alimentare confirmă o decuplare tot mai vizibilă între evoluția prețurilor și cea a volumelor. În majoritatea categoriilor, creșterile de preț sunt însoțite de scăderi ale cererii, semnalând o presiune tot mai mare asupra cumpărăturilor. Exemple relevante sunt cafeaua, unde o creștere de preț de +24% conduce la un declin de -4% în volum, sau tabletele de ciocolată (+17%), care înregistrează cea mai accentuată scădere de volum (-13%).

Chiar și în categoriile de bază, dinamica este fragilă – iată concret câteva exemple: apă îmbuteliată (-4% volum, +6% preț), pâine ambalată (-4% volum, +9% preț) biscuiți (-3% volum, +11% preț). În schimb, doar câteva segmente reușesc să crească în volum, precum mezelurile cu greutate fixă (+6%), în contextul unor prețuri stabile sau în ușoară scădere (-0,1%), sau carnea crudă, congelată sau refrigerată (+1%), unde creșterea de preț este foarte mică (+1%).

În ansamblu, datele arată că elasticitatea la preț devine tot mai pronunțată: categoriile cu creșteri mari de preț pierd volum, în timp ce doar cele cu ajustări moderate sau favorabile reușesc să susțină cererea.

Pentru top 15 categorii nealimentare, relația dintre preț și volum este și mai pronunțată, majoritatea categoriilor din top (conform contribuțiilor valorice) înregistrând scăderi de volum pe fondul creșterilor de preț. Chiar și în categoriile cu dinamici valorice pozitive, creșterea este susținută aproape exclusiv de inflație, în timp ce cererea efectivă se contractă.

Doar puține categorii reușesc să mențină un nivel relativ stabil al volumelor, în general acolo unde presiunea pe preț este mai redusă sau unde produsele sunt percepute ca necesare. Per ansamblu, comportamentul consumatorilor indică o prioritizare clară a cheltuielilor, cu ajustări mai puternice în categoriile non-esențiale și o sensibilitate crescută la variațiile de preț.

Astfel, în cazul produselor de întreținere a locuinței, precum detergenții de rufe (-14% volum și +5% preț) sau produsele universale pentru curățenie (-22% descreștere, +8% evoluție în preț), se observă o retragere clară a cererii, semn al unei sensibilități ridicate la preț în aceste categorii.

Pe de altă parte, acolo unde presiunea prețurilor se reduce, consumul reacționează pozitiv și chiar accelerat. Hârtia igienică înregistrează creștere (+12% volum) și ca rezultat al scăderii de preț de -10%, în timp ce produsele pentru îngrijirea feței cresc cu 18% pe fondul unei scăderi de preț de aproximativ -3%. Produsele destinate machiajului demonstrează o revenire selectivă a consumului pentru începutul de an: evoluție de +5%, cu o creștere foarte mică a prețurilor (+1%) față de media generală (5%).

În esență, consumul de produse nealimentare devine mai fragmentat și mai dependent de fluctuația prețurilor: creșterile sunt punctuale și susținute de accesibilitate, în timp ce scăderile reflectă o ajustare conștientă a achizițiilor către strictul necesar.

Ce poți spune despre mâncarea gata preparată sau despre produsele semipreparate, ce au înregistrat creștere an de an din pandemie încoace: își păstrează acestea evoluția pozitivă?

Corect, produsele gata preparate au înregistrat evoluții pozitive în fiecare an, le-am regăsit constant în topul vânzărilor alături de câteva alte grupe de produse – mâncarea pentru animalele de companie, produse pentru fumat și produse pentru înfrumusețare. Anul acesta, pentru prima dată, această grupa de produse nu se află în top, motivul fiind acela că evoluția pozitivă se păstrează doar pentru produsele ce substituie o masă, și nu pentru toate produsele gata preparate. La început de an cel mai mult au crescut produsele semipreparate, congelate – aducând un plus de 11% față de anul anterior; acestea sunt urmate de mâncarea gata preparată refrigerată (cu 8%) și de cea la temperatură ambientală (cu 4%). Cel mai mult au scăzut în vânzări supele instant și patiseria coaptă în magazine (-7%), precum și pizza congelată (-6%). Sandvișurile au scăzut și ele, dar similar cu media pieței (-3%). Tendința de polarizare se va păstra și în această grupă de produse (ready to eat, ready to cook), în care este încă foarte mult loc pentru inovație, dezvoltare de soluții sau rețete pentru mai multe nevoi și paliere de preț.

Reducerile temporare de preț pare că s-au accelerat în ultima parte a lui 2025, dar mai ales în T1 2026. Ce arată datele de piață?

Promoțiile au accelerat mult în 2023, și-au arătat utilitatea ca mecanism de protecție a consumatorului în perioade de creștere a prețurilor. Cu toate acestea, chiar dacă pare că suntem într-un mediu de retail foarte aglomerat cu promoții, ponderea acestora a rămas constantă în 2025 și la început de 2026.

Concret, la nivel total, ponderea promoțiilor rămâne în jur de 22% la începutul anului 2026, ceea ce indică un nivel deja matur și constant al presiunii promoționale în piață.

Aș spune că promoțiile mențin accesibilitatea, dar nu sunt suficiente pentru a genera creștere în volum în perioade de presiune asupra prețurilor. În acest context, în care promoțiile funcționează mai degrabă ca un amortizor al inflației, decât ca un motor real de creștere, mărcile proprii câștigă teren, oferind o alternativă de preț mai sustenabilă și reducând dependența consumatorilor de mecanismele promoționale pentru a-și menține nivelul de consum.

În grupa de produse alimentare, promoțiile au o contribuție moderată și ușor în scădere (22,4% în 2026 vs. 23,5% în 2024), sugerând o posibilă tranziție către prețuri mai stabile sau o dependență mai redusă de mecanisme promoționale (în special pentru categoriile esențiale). În schimb, în segmentul non-food, în special în zona de îngrijire a locuinței, promoțiile au cea mai mare pondere (peste 32%), reflectând o intensitate promoțională ridicată și o competiție puternică, unde decizia de cumpărare este mai sensibilă la preț. Chiar și așa, efortul de promovare nu se regăsește în evoluția volumelor, aceste categorii înregistrând de fapt cea mai mare descreștere an de an (-8% la începutul lui 2026) și pentru că se mută volume și în alte formate de retail (online, en-gros, cash & carry locale)

Produsele de îngrijire personală se poziționează, de asemenea, peste media pieței (27%), confirmând faptul că promoțiile sunt un instrument cheie de stimulare a vânzărilor în categoriile cu grad mai mare de substituție și diferențiere. La polul opus, tutunul rămâne aproape neinfluențat de promoții (sub 5%), ceea ce se explică prin constrângerile de reglementare, cât și o elasticitate redusă a cererii.

Concluzionând, promoțiile nu sunt distribuite uniform în piață, ci sunt concentrate în special în categoriile nealimentare, unde joacă un rol activ în stimularea cererii, în timp ce în zona alimentară funcția lor rămâne mai degrabă una de susținere a competitivității și de menținere a volumelor.

Cât de mult contează TPR în vânzări? Ce se observă dacă privim mai în detaliu, dincolo de cifra care arată procentul din vânzări în promoție în fiecare categorie de produse?

Cele mai întâlnite promoții sunt cele de tip TPR (promoții temporare de preț disponibile într-o anumită rețea de retail – n.red.), acestea domină spațiul promoțional, fiind de fapt și cele care se activează cel mai ușor ori pot fi ajustate mai rapid. TPR reprezintă peste 90% din tipurile de promoții pe care le întâlnim în spațiul de promovare din rețelele internaționale. Celelalte tipuri de promoții sunt în pondere mai mică – aduc maxim 3% din vânzările din retail și sunt reprezentate de câteva tipuri: pachet cu cantitate bonus (bonus pack), pachet de câte 2-3 produse ce pot fi din aceeași categorie sau din categorii diferite (bundle pack), reducere de preț semnalizată pe produse, cadou (un produs de tip non-FMCG asociat).

Cât de eficiente au fost împachetările produs + cadou comparativ cu TPR?

Tipurile de campanii promo cu bonificații, cu cadouri sau cu reduceri de preț (promoții temporare de preț disponibile simultan în mai multe rețele de retal, spre deosebire de TPR, care sunt specifice unui anumit retailer - n. red.) sunt activate în pondere foarte mică față de reducerile temporare de preț ce oferă o mult mai mare flexibilitate companiilor și retailerilor. Cu toate acestea, tipurile de promoții deja menționate rămân active la raft, continuă să asigure relevanță și interes din partea consumatorilor.

Dintre toate tipurile de promoții, propunerile de produse cu cadouri au fost mai puțin accesate, înregistrând descreșteri ale vânzărilor în 2026 față de 2025, deși la începutul lui 2025 înregistraseră creștere.

Promoțiile de tip pachet bonus sunt cel mai frecvent întâlnite pentru produse alimentare, se mențin în evoluție față de 2025 și au înregistrat creștere semnificativă la începutul anului 2026 pentru produsele de îngrijire a casei (62%).

Promoțiile de tip reducere de preț semnalizată pe pachet sunt mai frecvent întâlnite pentru produsele de îngrijire a casei, tot în aceste categorii au crescut cel mai mult față de 2025 (44%).

Promoțiile de tip pachet (bundle pack) sunt mai frecvent întâlnite pentru produsele de îngrijire personală și au înregistrat creștere de 16% a vânzărilor față de anul anterior (aceeași perioadă). Se regăsesc și în produsele alimentare, cu o creștere de 12% față de anul anterior.

Ce dinamică au avut vânzările mărcilor proprii în T1 2026? Cum este această dinamică în comparație cu dinamica din 2025: la fel, mai mare?

La începutul lui 2026, mărcile proprii comercianților își accelerează creșterea la nivel total piață, ajungând la o evoluție de +8% în valoare și +3% în cantități, marcând o evoluție mai intensă față de anul anterior și în mod special, față de întreaga piață sau față de evoluția brandurilor – ce au crescut în valoare cu 3% și au scăzut în cantități cu aproximativ aceeași valoare (-3%).

Revenirea volumelor mărcilor proprii indică o cerere reală în creștere și o consolidare a rolului private label în coșul de cumpărături, aspect reflectat și de creșterea ponderii în total piață până la 20% în valoare și 21% în volum (vs. 19% / 20% în anul anterior).

La nivel de formate, creșterea devine mai echilibrată: formatele mari revin pe un trend solid, atât ca evoluție a vânzărilor, cât și ca penetrare, atingând 17% în valoare și în volum. Supermarketurile rămân canalul cu cea mai ridicată pondere a mărcilor proprii comercianților din rețelele internaționale (24% în valoare și 28% în volum), continuând să fie principalul motor de adopție, chiar dacă ritmul de creștere se temperează. În același timp, convenience marchează o redresare vizibilă, inclusiv la nivel de cotă de piață (15% în valoare și 14,5% în volum), ceea ce sugerează o extindere treptată a rolului private label și în cumpărăturile din acest canal.

În care categorii / subcategorii mărcile proprii sunt pe un palier constant în ultimele 6 luni și în care categorii / subcategorii par sa aibă un potențial de creștere, uitându-ne la dinamica ultimelor 6 luni?

La începutul lui 2026, creșterea mărcilor proprii nu este susținută doar de categoriile de bază, ci și de evoluții spectaculoase în anumite segmente unde retailerii accelerează vizibil eforturile de dezvoltare. Un exemplu relevant este categoria de vin spumant, care înregistrează un salt față de începutul anului anterior, indicând contribuții comerciale punctuale și extinderea listărilor (creștere constantă în 2025, până la 122% vs. începutul anului 2025). Alte câteva exemple de remarcat, categorii ce cresc cu ponderi de peste 100%, sunt: produsele de curățare pentru covoare, apa cu arome, mânușile de protecție, romul și produsele substitut pentru carne. Tot cu creșteri semnificative, aducând un salt de aproximativ 80 - 90% în totalul vânzărilor în valoare sunt și batoanele de ciocolată, smântâna pentru gătit, vopseaua de păr.

Practic, evoluția mărcilor proprii reflectă o dublă dinamică: pe de o parte, consolidarea categoriilor tradiționale, iar pe de altă parte, accelerarea unor segmente unde retailerii investesc activ pentru creștere și diferențiere.

În categoriile de bază, produsele consacrate continuă să susțină performanța generală a private label, cu evoluții solide. Produse precum ouăle înregistrează una dintre cele mai puternice dinamici, cu creșteri de peste +40% în ianuarie-februarie 2026 vs. 2025. În mod similar, legumele congelate cresc semnificativ (+26% în ianuarie - februarie 2026 vs. 2025), iar categorii precum biscuiții, napolitanele, iaurtul sau cerealele pentru mic dejun confirmă un trend de creștere stabilă. Aceste evoluții indică o consolidare a rolului private label în coșul de consum zilnic, în special în segmentele de bază și cu frecvență ridicată de achiziție.

În zona de produse cu valoare adăugată ridicată, pralinele înregistrează de asemenea creșteri semnificative, de peste +10% în ianuarie și +12% în februarie 2026 vs. anul anterior, indicând o extindere a private label în segmente de tip gifting și indulgence. În același timp, cafeaua este un exemplu relevant, cu un trend constant ascendent și o creștere de aproximativ +35 – 40% în februarie 2026 vs. anul anterior, indicând consolidarea poziției private label într-o categorie dominată tradițional de branduri. Categorii precum scutecele pentru copii (baby diapers) marchează un avans de aproximativ +25 – 30% față de începutul lui 2025, semnalând o creștere a încrederii consumatorilor în produsele private label chiar și în segmente sensibile la calitate.

Astfel, pe lângă baza solidă oferită de categoriile tradiționale, creșterea private label este tot mai mult susținută de inițiative comerciale noi, prin care retailerii extind portofoliul în zone cu potențial mai ridicat de diferențiere. Această combinație între consolidare și expansiune strategică conturează un rol tot mai complex al mărcilor private în retail, depășind statutul de alternativă accesibilă și devenind un vector activ de creștere.

Cum ai concluziona momentul 2026 și ce soluții de analiză propui pentru o mai bună înțelegere a evoluției pieței?

În ansamblu, 2026 marchează o schimbare de paradigmă în consum: nu vorbim despre o contracție abruptă, ci despre o recalibrare profundă, progresivă, în care creșterea valorică este susținută mai degrabă de inflație decât de cerere reală. Consumatorii sunt deja mult mai selectivi, mai agili, mai sensibili la preț și mai orientați către strictul necesar, accesează produsele și momentele de răsfăț mai atent; promoțiile nu mai generează creștere, ci doar limitează scăderea sau mențin accesul la produsele preferate și la volume relativ constante. În acest context, creșterea se mută către zonele esențiale, către formatele eficiente și către mărcile proprii, conturând un nou model de consum, mai prudent și mai rațional.

Deși 2026 aduce un context mai dificil și un consum mai cumpătat, piața nu își pierde dinamica, ci continuă să se adapteze. În astfel de momente, capacitatea de a interpreta corect datele devine esențială. De aceea, RetailZoom a dezvoltat soluții avansate de analytics care schimbă perspectiva asupra datelor de vânzări din retail, oferind clienților noștri – retaileri și producători – instrumente relevante pentru a înțelege mai bine noile realități ale pieței. Nu ne mai concentrăm pe înțelegerea rezultatelor medii, ci pe spargerea acestora în componente sau segmente care să aducă sens în acest univers complex.

Instrumentele RetailZoom – Deep Analytics și Challenger – sprijină identificarea și interpretarea profundă a indicatorilor de creștere, a oportunităților și a spațiului competițional din categorii. Într-un context de recalibrare a consumului, astfel de abordări devin esențiale pentru a lua decizii informate și pentru a valorifica inteligent oportunitățile de creștere.