Decernate in luna mai 2010, Premiile Comertului Traditional i-au desemnat pe cei mai performanti comercianti care detin magazine de pana in 200 de metri patrati. In articolul de mai jos, dorim sa prezentam atuurile care au contat la jurizarea si alegerea castigatorilor

Articolul a fost realizat pe baza materialelor trimise de candidati pentru sectiunea „Cel mai bun layout de magazin" - fise cu descrierea, precum si pe baza fotografiilor cu magazinele, trimise la redactie o data cu candidaturile. In esenta, layout inseamna expunere, asezare, iar in cazul unui magazin se refera la expunerea marfii, a raioanelor, a echipamentului in magazin. Un layout adaptat zonei in care este plasat magazinul atrage clientii, iar o asezare optima a raioanelor, ii determina sa cumpere mai mult decat si-au propus. Castigatorii premiului pentru „Cel mai bun layout de magazin", la grupele 0-100 mp si 100-200 mp, au fost magazinele Pertit din Pitesti (societatea Pertit) si Anca Supermarket, apartinand societatii Stejarul din Bocsa.

Din fotografiile trimise de castigatori rezulta magazine aerisite, raioane bine delimitate, folosirea oportuna a spatiului de expunere, o semnalizare precisa. Punctele forte ale acestora sunt, pe langa aspectul interior si exterior ingrijit, o preocupare mare pentru asezarea raioanelor in functie de zona in care este amplasat magazinul si de structura populatiei din zona.

Din fotografiile trimise de o parte dintre canditati am remarcat o serie de puncte slabe. Printre acestea, cele mai vizibile sunt mobilierul invechit sau din materiale diferite, produse aglomerate, ceea ce duce implicit la scaderea vizibilitatii lor, asezarea marfii atat pe verticala cat si pe orizontala, o abordare gresita in comertul cu servire la tejghea unde aceasta trebuie plasata doar pe orizontala, asezarea marfii inclusiv pe podea, ceea ce impiedica traficul prin magazine.

O alta greseala de mercantizare intalnita este asezarea produselor fara nicio legatura unele langa altele, ca de exemplu biscuitii pe acelasi raft cu conservele de legume si fructe, frisca langa sosuri, dulciurile langa conserve sau plasarea produselor complementare disparat in interior, cum ar fi periutele de dinti in alta zona decat langa pasta de dinti, vopseaua de par pe un raft separat de samponul si balsamul de par. Pentru a crea impuls de cumparare, produsele complementare trebuie sa stea unul langa altul: ciocolata alaturi de cafea, chipsurile langa bere, condimentele langa carne etc. astfel incat achizitia unui produs sa creeze impulsul de a cumpara si produsul complementar. De asemenea, in unele cazuri nu s-a tinut cont de plasarea produselor pe raft dupa segmentarea in functie de pret, ci au fost amestecate. Astfel, produsele premium trebuie asezate la nivelul privirii, iar cele pozitionate economic, in partea de jos a raftului.

Modul nepotrivit de etichetare a produselor, adica aglomerarea acestora pe banda de aplicare a preturilor observata in unele fotografii trimise de comercianti, poate crea confuzie in randul clientilor, mai ales in cazul in care si produsele se amesteca. Nu in ultimul rand, amplasarea marfii la o inaltime prea mare, pe ultimul raft, poate fi riscanta pentru cumparatorul care incearca sa ajunga la ea.

Lipsa semnalizarii raioanelor cu ajutorul pictogramelor, observata in unele fotografii trimise de o parte dintre comercianti, ii poate dezorienta pe clienti si ii poate determina sa renunte la cautarea unui produs pe care ar vrea sa il cumpere. Spatiile prea mari lasate libere intre produse (articolele lipsa), vitrina exterioara, cea care reprezinta cartea de vizita a comerciantului, uneori prea aglomerata de afisele promotionale lipite de distribuitori, reprezinta minusuri in aspectul si succesul magazinului.

Argumentele candidaturilor

la Premiul pentru „Cel mai bun layout de magazin", grupa 0-100 mp

Argumentele candidaturilor

la Premiul pentru „Cel mai bun layout de magazin", grupa 100,1-200 mp