În primul trimestru al anului 2017, comerțul modern din România a atins o cotă de piață de 62%, câștigând aproximativ 2 puncte procentuale în detrimentul comerțului tradițional, arată datele GfK Consumer Panel. Discounterii, supermarketurile și magazinele moderne de proximitate au cea mai mare creștere a cotei de piață în valoare, primele două câștigând prin coșuri mai mari, în timp ce magazinele moderne de proximitate recrutează mai mulți cumpărători. Hypermarketurile sunt afectate de scăderea traficului și au pierdut aproape un punct în valoare.

Mărcile proprii au atins aproape aceeași cotă de piață ca în trimestrul întâi al anului anterior (~15%). Produsele din hârtie – șervețele de masă, batistuțe, hârtie igienică -, mâncarea la conservă, lactatele, produsele alimentare de bază și alimentele congelate sunt categoriile în care mărcile proprii ale retailerilor sunt cel mai vizibile.

Vânzările la promoție au scăzut cu 0,7 puncte procentuale în primul trimestru din 2017 față de aceeași perioadă a anului trecut. În top 3 categorii în care vânzările în promoții sunt cele mai mari regăsim produsele de îngrijire personală – față, corp, igienă orală -, detergenții de rufe și băuturile nealcoolice calde și reci.

Fenomenul de uptrading continuă, dar mai ponderat

În primul trimestru al anului, piața bunurilor de larg consum a crescut cu 1,7% față de aceeași perioadă a anului trecut. Ritmul de creștere pare să încetinească, odată cu ultimul trimestru din 2016. Inflația se instalează (+1,5% pentru produsele alimentare), în timp ce populația continuă să prefere produsele mai scumpe (uptrade). Volumele însă au scăzut, pentru prima oară din 2015, cu 2,5%.

Dintre categoriile mari de bunuri de larg consum, produsele alimentare proaspete rămân constante în valoare. La fel, și produsele de îngrijire personală. Cele care înregistrează creșteri sunt produsele alimentare ambalate (+3%), urmate de băuturi cu 2%. Campioane sunt produsele pentru îngrijirea locuinței, care au crescut cu 7% în valoare, semn că românii acordă mai mare atenție confortului de acasă.

Specialitățile de brânză, deserturile din lapte, batoanele de cereale, fructele uscate, cidrul, produsele de patiserie și pizza congelate au continuat să se dezvolte și să câștige tot mai multe gospodării din România. Categoriile de „răsfăț”, cum ar fi înghețata, biscuiții dulci și sărați, gustările și pralinele, au crescut și ele, în principal prin intensificarea consumului.

În același timp, alimentele de bază, precum făina, zahărul, orezul, uleiul pentru gătit sau margarina au continuat tendința de scădere.

GfK estimează o creștere de 1,5% a afacerilor din retail. Dacă excludem Marea Britanie, cifra ajunge la peste 2%. Țările campioane de anul trecut sunt în prim-plan și în 2017. În special România (aproape 10%) și Ungaria (în jur de 6%) au rate de creștere dinamice. Prognoza este de creștere între 4% si 5,5% pentru Croația, Bulgaria și țările baltice, iar în Polonia puțin peste  5%, grație aprecierii zlotului polonez, precum și creșterii veniturilor și a prețurilor. După un declin de doi ani, retailerii din Grecia pot respira ușurați datorită unei creșteri de un procent prognozat pentru 2017.

Tendința de declin a ponderii cheltuielilor populației Europei în retail a continuat și în 2016. Cifrele arată că această cotă este de 31% în 2016 față de 31,4% anul precedent. Europenii investesc o pondere din ce în ce mai mare din venitul lor în sănătate, gastronomie și întreținere.

Profitabilitatea spațiilor comerciale

Profitabilitatea spațiilor a crescut cu 0,4%, ajungând la o medie de 1,17m² pe cap de locuitor. Dar valorile diferă foarte mult de la o țară la alta. Austria și Olanda nu au reușit să atingă aceleași valori la acest capitol în 2016, comparativ cu anul precedent. Chiar și așa, aceste două țări împreună cu Belgia continuă să aibă cea mai mare profitabilitate pe cap de locuitor a spațiilor comerciale între țările UE luate în considerare de studiu. Ratele de profitabilitate au crescut în Europa Centrală și de Est pe fondul unei mai bune stări de spirit a consumatorilor și a ratelor predominant peste medie de creștere a retailului. Extinderile și deschiderile de magazine de mari dimensiuni au contribuit de asemenea la creșterea profitabilității spațiilor de retail în Spania și Italia.

Ca și anul anterior, cele mai mari rate de profitabilitate au venit din Luxemburg, Elveția și Norvegia, iar cele mai mici din Ucraina – care înregistrează doar 27% din profitabilitatea Luxemburgului.
În România, spațiul comercial aferent unui locuitor se află încă sub media europeană, la 0,7 m², și cu o profitabilitate de sub 2500 eur/m².

Studiul complet (24 de pagini) este disponibil în format PDF în limba engleză la www.gfk-geomarketing.com/european-retail