Pe 10 mai 2022, a avut loc cu succes o nouă ediție „Tax & Finance Forum”, eveniment ce a reunit peste 200 de participanți și speakeri, prezenți atât la Radisson Blu Hotel din București, cât și virtual, pe platforma MyConnector.

Am avut alături de noi 13 specialiști din importante companii de consultanță fiscală, alături de care am analizat subiecte de mare actualizate, precum: instrumentul multilateral care modifică tratatele de evitare a dublei impuneri ale României începând cu 1 ianuarie 2023, prețurile de transfer în 2022 la nivel internațional și local; inspecția fiscală a dosarului de prețuri de transfer; transpunerea Directivei UTP în România; noile măsuri fiscale privind impozitul pe profit care; noutățile legislative în contextul digitalizării fiscale; RO e-factura, RO e-transport și Spațiul Privat Virtual (SPV); SAF-T.

Vă invităm să descoperiți punctele cheie de discuție ale evenimentului, ce a inclus două sesiuni de prezentări și seminar susținut de specialiștii ATIPIC SOLUTIONS. Cei care nu au ajuns la eveniment pot solicita înregistrarea conferinței pe site-ul BusinessMark, în secțiunea On Demand.

Prima sesiune a fost deschisă de Inga Țîgai, Associate Partner, Consultanță Fiscală, KPMG, care ne-a vorbit munca de aproape oriunde, cu accent pe aspectele practice, implicațiile fiscale și de securitate socială.

„Nu îmi place să îi spun telemuncă, o să îi spun «munca de aproape oriunde», pentru a fi mai deschiși cu privire la situațiile ce pot apărea. Cu toții ne confruntăm cu problemele pe care le ridică ceea ce eu numesc «the big reshuffle» sau «the big resignation». Cum putem utiliza munca de oriunde ca instrument de atragere și de retenție? Prima dată ne uităm la ce își dorește angajatul: dacă își dorește să plece trei săptămâni în Grecia, de exemplu, ne uităm la rezidența fiscală, payroll/securitatea socială, sediul permanent, locul conducerii efective, regulile de imigrare și legislația muncii.

În momentul în care, la nivel de organizație, se întâmplă aceste analize, puteți lua, în cunoștință de cauză, o decizie de modificare a politicii. Așadar, trebuie să mă asigur că am o comunicare deschisă și că implementez politica, trebuie să mă asigur că am persoane responsabile de tot acest flux de comunicare, astfel încât să le explic ce au de făcut și care sunt limitările.”

În continuare, Alina Andrei, Partner, Cabot Transfer Pricing, a prezentat noutățile privind prețurile de transfer, cu accent pe patru aspecte:
1. Dezvoltări internaționale – impozitarea marilor corporații.
2. Dezvoltări locale – noua listă a marilor contribuabili, noul termen de pregătire a dosarului de prețuri de transfer în cazul contribuabililor mari. Desk-auditul și SAF-T-ul: cum vor influența modul de realizare a inspecțiilor fiscale?
3. Fluxul procedural de la solicitarea dosarului de prețuri de transfer până la susținerea dosarului în instanță.
4. Inspecția fiscală a dosarului prețurilor de transfer. Documentarea pierderilor (probleme ale lanțurilor de aprovizionare, creșterea prețurilor materiilor prime, pierderi din exploatare).

Prima sesiune a conferinței a continuat cu Raluca Popa, Partener Asociat, Departamentul Impozite directe, EY România, și Alex Slujitoru, Avocat, Director, Băncilă, Diaconu şi Asociații SPRL. Ei am vorbit despre instrumentul multilateral care modifică tratatele de evitare a dublei impuneri ale României începând cu 1 ianuarie 2023, punctând, totodată, care sunt implicațiile pentru companiile românești.

„MLI oferă un instrument pentru punerea rapidă în aplicare a măsurilor BEPS pentru convențiile fiscale. MLI se aplică în paralel cu tratatele existente, modificând aplicarea acestora pentru a îndeplini cerințele care decurg din BEPS. MLI completează și «modifică» convențiile fiscale bilaterale sau multilaterale existente (nu le anulează și nici nu le înlocuiește).

De exemplu, România nu a ales să aplice instrumentul multilateral cu Germania, dar Germania a ales să aplice cu România, iar în acest caz, instrumentul nu produce efecte. Acest aspect este important, pentru că întregul proces este precum un element «viu», în sensul că ne putem răzgândi. Trebuie să ne asigurăm că ambele state au ratificat instrumentul, iar în situația în care dacă celălalt stat ne-a ales pe noi, trebuie să ne asigurăm că a ratificat instrumentul. Sunt două aspecte importante: trebuie să vedem dacă există un acord de evitare a dublei impuneri și dacă cele două țări s-au ales una pe cealaltă. Până în clipa de față, avem 99 de state care au semnat MLI, dintre care 70 l-au ratificat. Dintre acestea, 67 de state au inclus România în lista tratatelor acoperite de MLI.”

Implicațiile raportării ESG au reprezentat un alt subiect de discuție la „Tax & Finance Forum”. Astfel, Ana Maria Iordache, Partener, D&B David și Baias - afiliat PwC România, a susținut o prezentare cu tema: „Fiscalitatea, o componentă de bază a raportării ESG”, subliniind că această raportare vizează trei elemente cheie:
• ???????????: Impactul companiei asupra mediului. Criteriile de mediu includ impactul activității asupra mediului, energia pe care o folosește o companie, resursele de care are nevoie și consecințele pentru ființele vii in general.
• ??????: Contribuția companiei la societate. Criteriile sociale abordează relațiile pe care compania le are și reputația de care se bucură în rândul oamenilor, clienților, altor companii. Se referă, de asemenea, la cum sunt văzute relațiile de muncă, diversitatea și incluziunea în companie și în afara ei.
• ??????????: Un mod sustenabil de administrare. Guvernanța este sistemul intern de practici, controale și proceduri pe care compania le adoptă pentru a lua decizii eficiente, a se conforma prevederilor legale și de supraveghere.

Când vine vorba despre interesecția dintre fiscalitate și ESG, dacă ne uităm la taxele care ar putea fi afectate de ESG, putem intui pentru fiecare literă în parte: componenta fiscală în zona de mediu (taxe de mediu i.e., carbon, plastice, etc., stimulente verzi și facilități, cerințe de raportare și documentare); componenta fiscală în zona de sustenabilitate (asigurări sociale de sănătate, pensii, echitatea salarială, salarii și politici de remunerare sustenabile, flexibilitatea forței de muncă, global mobility); componenta fiscală în zona de guvernanta (remunerare Bord, sustenable procurement, control / audit al proceselor, strategie fiscală, politici interne ESG).
În încheierea primei sesiuni, Luisiana Dobrinescu, Managing Partner, Dobrinescu Dobrev SCA, a prezentat tendințele în materia litigiilor fiscale naționale. Câteva puncte cheie:

• ANAF constată cu îngrijorare creșterea ponderii deciziilor de impunere desființate de instanță;
• Cuantumul dobânzilor de întârziere solicitate de către contribuabili ANAF este semnificativ și marchează o creștere continuă;
• Instanțele sunt copleșite de numărul dosarelor de contencios fiscal și recurg din ce în ce mai des la soluții rapide de soluționare (prin respingerea expertizelor, prin relevanța pe care o dau motivelor procedurale de desființare a actelor administrative dar și prin decăderea contribuabilului din deptul de a se mai folosi de anumite probe);
• ANAF se pro-activează pe latura susținerii în instanță (propune obiective expertiză, se depun întâmpinări consistente etc).
Guillaume Macczak, Consulting CFO & GBS Services Associate Partner, EY Romania, a deschis cea de-a doua sesiune, prezentând rezultatele studiului „CFO Imperative”, realizat de EY România.

„În prezent, Directorii Financiari din România au mai mult rolul de a proteja și optimiza valoarea companiei (38%) și mai puțin de a crește valoarea acesteia (24%). Debutul pandemiei de COVID-19 a impus o nouă normalitate și un nou mod de a face business, atrăgând după sine provocări, dar și oportunități pentru liderii financiari din România. Pentru a gestiona aceste provocări și pentru a-și repoziționa organizațiile în vederea redresării, Directorii Financiari au luat în considerare diverse măsuri în ultimii doi ani, care au vizat cu preponderență optimizarea costurilor și implementarea unor inițiative de reducere a costurilor (41%), urmate de amânarea sau anularea unor proiecte (23%) si apelarea la măsuri de sprijin guvernamentale (21%)”, arată studiul citat.

Totodată, Guillaume a punctat câteva dintre provocările cu care se confruntă Directorii Financiari din România.

• pandemia de COVID-19 a accelerat digitalizarea, însă munca remote nu fost prielnică pentru a susține perfecționare a angajaților;
• în perioada pandemiei, investițiile au fost orientate spre reducerea cheltuielilor, ci nu către crearea de valoare în companie;
• există percepția că este foarte complicat să recrutăm talente pe anumite posturi, un exemplu fiind controllerii financiari. Trebuie să contactezi oameni din diaspora, să îi convingi să vină în România sau să oferi calificări la locul de muncă, ceea ce poate dura.
• alocarea de capital devine crucială în transformarea și optimizarea costurilor. Trebuie să ne gândim cum să susținem afacerea mai degrabă decât să lăsăm departamentul financiar să controleze organizația.
Am aflat de la Narcisa Chirilă, Tax Manager, PKF Finconta care sunt noile măsuri fiscale privind impozitul pe profit care vin în sprijinul mediului de afaceri. Vorbind despre măsurile fiscale de stimulare a menținerii/creșterii capitalurilor proprii , introduse prin OUG nr. 153/2020, ea a punctat că:
• în scopul stimulării capitalizării societăților, precum și pentru deblocarea fluxurilor de numerar, prin Ordonanția de Urgență a Guvernului nr. 153/2020 (art. I) au fost introduse reduceri pentru contribuabilii plătitori de impozit pe profit, indiferent de sistemul de declarare si plată, dar și pentru contribuabilii de impozit pe venitul microintreprinderilor și impozit specific unor activități.
• prevederile art. I din OUG nr. 153/2020 a intrat în vigoare începând cu 1 ianuarie 2021 și se aplică pentru perioada 2021-2025.
• nu beneficiează de aceste măsuri fiscale contribuabilii care aplică reflementări contabile emise de Banca Națională a României, respectiv de Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Un alt subiect abordat în cadrul conferinței a fost cel al digitalizării fiscale – noutăți legislatie și provocări. Luiza Ionescu-Donoiu, Senior Managing Associate, Reff & Asociatii | Deloitte Legal a adus în discuție Spațiul Privat Virtual, precizând că „o contestație fiscală nu poate fi comunicată exclusiv prin Spațiul Privat Virtual”. „Avem limitările tehnice – nu putem depune mai mult de 10 Mb pentru fișierele transmise. Mai este încălcat și principiului caracterului absolut gratuit al căilor administrative de atac. Nouă, ca avocați, ni se îngrădește activitatea, însă dvs., în calitate de clienți, vi se încalcă dreptul la apărare. Sunt și chestiuni legate de sancțiunea aplicată.”
La rândul său, Alexandru Stancu, Senior Manager Servicii Fiscale, Deloitte Romania, a vorbit despre RO e-Factură și RO e-Transport: „În 2021, ANAF a decis să extindă aplicarea RO e-Factură și la B2B. Pe fondul luptei contra fraudei și evaziunii fiscale, RO e-Factura B2B va deveni obligatorie de la 1 iulie, astfel că furnizorii de produse cu risc fiscal ridicat vor fi obligați să utilizeze sistemul RO e-Factura, iar entitățile din retail, food, non-food, real estate vor fi cele mai afectate. Chiar dacă au fost multe acte normative, sunt încă multe întrebări.

Al doilea proiect de digitalizare este RO e-Transport, care monitorizează transporturile rutiere de bunuri pe teritoriul naţional (inclusiv import & export). Cum va funcționa? Contribuabilii vor declara anticipat deplasarea bunurilor deținute dintr-o locație în alta – se poate notifica cu 3 zile înainte de a începe transportul: informații despre încărcare – descărcare, punctul de trecere al frontierei, etc. Cei care au astfel de bunuri de transport trebuie să obțină o cheie de control – un cod UIT, preluat pe documentele de transport.”
Cea de-a doua sesiune a evenimentului a fost încheiată de Cătălina Nacev, Avocat senior, D&B David și Baias – afiliat PwC România, care a adus în discuție „Legea UTP nr. 81/2022. Impactul și provocările pentru sectorul agro-alimentar”. Vorbind despre provocările în implementarea acestei legi, Cătălina a explicat că: „referitor la reducerile comerciale și financiare, cumpărătorului îi este interzis să aplice reduceri reduceri financiare și comerciale sub formă de rabaturi, cu excepția remizelor și risturnelor, a căror reduceri cumulate să nu fie mai mari de 20% aplicate în funcție de valoarea facturată între cumpărător și furnizor, pentru produsele agricole și/sau alimentare, prin derogare de la prevederile Codului Fiscal.

Atunci când vine vorba despre servicii, cumpărătorului îi este interzis să factureze valoarea serviciilor prestate pentru marketing, publicitate, plasare secundară, cost promoții, peste cuantumul de maximum 5% din valoarea încasată de furnizor în baza contractului încheiat între părți.”

În ceea ce privește returul și plățile pentru deteriorarea produselor, cumpărătorului îi este interzis să: solicite furnizorului plăți pentru deteriorarea sau pierderea de produse agricole și/sau alimentare, survenite în spațiile cumpărătorului după recepție, atunci când o astfel de deteriorare sau pierdere nu a avut loc din neglijența sau culpa furnizorului, cu excepția cazurilor în care produsele prezintă vicii ascunse; returneze furnizorului produsele agricole și/sau alimentare nevândute, a mai punctat ea.

„Tax & Finance Forum 2022” s-a încheiat cu un seminar susținut de specialiștii ATIPIC Solutions, Viorel Sbora, Transfer Pricing & Dac6 Partner, Mihaela Crăciun, Senior Consultant, despre efectele nefaste ale dosarelor de prețuri de transfer pregătite „de grup”, noua listă de mari contribuabili, importanța strategiei de apărare în inspecția fiscală. În cadrul seminarului, ei au abordat teme precum:
• Cum vă poate afecta un dosar de prețuri de transfer pregătit la nivel de grup dar neadaptat la legislația din România;
• Studii de comparabilitate pregătite centralizat la nivel de grup – o idee bună sau nu?
• De ce este important să aveți o strategie de apărare coerentă și adaptată la cerințele echipei de inspecție fiscală;
• Noua listă de mari contribuabili și impactul pentru contribuabilii ce au fost încadrați în această listă;
• Aspectele care trebuie avute în vedere / corectate în cadrul contractelor semnate cu părți afiliate;
• Tratamentul fiscal al ajustărilor de prețuri de transfer;
• Inflație sau noua provocare în domeniul prețurilor de transfer;
• Pregătirea anuală a raportărilor Country by Country Reporting (CbCR).

Tax & Finance Forum 2022 este un eveniment organizat de BusinessMark.

Ediția din mai 2022 s-a bucurat de susținerea partenerilor principali: EY România, ATIPIC Solutions, Cabot Transfer Pricing, PwC România, PKF Finconta, Dobrinescu Dobrev SCA

Evenimentul a fost susținut de: Camera Consultanților Fiscali

Suportul tehnic a fost oferit de SCS - Schinkel Conferințe Soluții

Parteneri media ai evenimentului au fost: spotmedia.ro, Ziarul Bursa, Contzilla, Debizz, Transilvania Business, Revista Piața, administrație.ro, Belgian Luxemburg Romanian Moldovan Chamber of Commerce – BEROCC, Digital Business, Digital Business, Global Manager, Financial Market, Jurnalul de Afaceri, Top Business, MATEK, spațiulconstruit.ro