Interviu realizat cu Oana Tufăroiu, Managing Director Humangest Group, despre situația recrutărilor, dar și a pozițiilor libere în industria bunurilor de larg consum. Modul în care au reacționat companiile în plină pandemie oferă o perspectivă asupra atitudinii pe care acestea o vor avea dupa 15 mai, dar și pe parcursul recesiunii ce se prefigurează în economie.

Cum au fost solicitările de recrutare pentru perioada martie-aprilie 2020, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut?

Covid-19 ne-a forțat să ne reconfigurăm 150% business-urile, iar obiectivul numărul unu a fost în această perioadă securizarea acestora. Raportat la anul precedent, cererile de recrutare sunt într-o evidentă scădere. Efortul companiilor de a-și muta toate operațiunile de acasă, acolo unde se poate, sau de a asigura desfășurarea activităților în condiții de maximă siguranță a fost considerabil și nu este surprinzător că a acaparat întreaga atenție.
Abordările companiilor sunt însă diferite. Unii dintre partenerii noștri și-au pus în așteptare proiectele de recrutare până când vor avea suficiente date pentru relansarea operațiunilor, în timp ce alții au preferat să le sisteze complet. Deși într-un număr mai mic, avem însă și exemple de companii care au continuat recrutarea în această perioadă.

Pentru ce poziții au fost cele mai numeroase cereri de recrutare în plină pandemie? Sau nu au fost?

Am înregistrat cereri constante pentru posturi de Customer Support în industria retail - joburi pentru care activitatea se desfășoară de acasă, în domeniul farmaceutic, pentru poziții de operatori ambalare, cântărire sau forme solide, dar și cereri de specialiști: electricieni, tehnicieni, ingineri, reprezentanți comerciali și tehnici. S-au menținut, totodată, active solicitările venite din partea BPO-urilor de specialiști din zona financiară, vorbitori de limbi străine. Pe de altă parte, în zona de vest recrutăm în continuare operatori producție, în special pentru industria alimentară.
Ne așteptăm însă ca aceste solicitări să înregistreze un declin în următoarea perioadă pe măsură ce criza economică generată de COVID-19 se va adânci.

Ce estimări aveți în acest moment, fie și exhaustive, cu privire la evoluția pieței muncii după ieșirea din Starea de Urgență, după 16 mai 2020?

Este prematur să facem anumite estimări, deoarece nu știm cât vor dura resticțiile și care va fi magnitudinea crizei economice, însă ne așteptăm la o reducere a intensității activităților economice. Șocul măsurilor de izolare, deși temporar, va încetini producția din cauza perturbării lanțurilor de aprovizionare și reducerii cererii atât interne, cât și externe. În plus, incertitudinea va exercita o influență nefastă asupra investițiilor prognozate de companii, care se vor concentra, cel mai probabil, pe asigurarea cheltuielilor curente și menținerea, pe cât posibil, a angajaților performanți.
Simțim deja efectele primului val de criză. Veniturile din turism, HORECA, transporturi, organizarea de evenimente, construcții, retail (cu excepția comercializării de de produse alimentare și medicamente) au scăzut considerabil. În același timp, veniturile oamenilor se reduc, fie că unii angajați sunt nevoiți să plece în șomaj tehnic, sunt disponibilizați, sau nu mai au acces la aceleași resurse ca până acum. Includem aici zilierii care nu au în momentul de față nicio protecție în fața crizei. Apoi, o situație specială prezintă și emigranții întorși de peste hotare. Imposibilitatea de a-și relua activitatea le afectează veniturile atât lor, cât și celorlalți membri din familie care beneficiau de sprijinul acestora.