Material de opinie de Vlad Boeriu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România

Scăderea veniturilor la bugetul de stat, raportată de Ministerul Finanțelor Publice prin execuția bugetară la trei luni, confirmă așteptările, având în vedere că firmele au putut opta, în martie, pentru amânarea plății taxelor. Situația s-ar putea ameliora ușor în aprilie, datorită bonificațiilor acordate pentru plata în termen a impozitului pe profit. Autoritățile au nevoie, însă, de un plan de creștere a încasărilor la buget pe termen mai îndelungat, având în vedere solicitările tot mai presante din partea mediului de afaceri și perspectivele sumbre privind evoluția economiei.
În luna martie, încasările bugetare au scăzut cu aproximativ 25% față de cele din aceeași lună a anului trecut, doar ca urmare a amânării plății obligațiilor fiscale de către firme în baza OUG 29/2020, în sumă de 7,7 miliarde de lei, a anunțat Ministerul Finanțelor. Per total, în primele trei luni ale anului, veniturile bugetare au scăzut cu 3,3% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar cheltuielile au crescut cu 12,7% în același interval.

Estimările indică doar creșteri de cheltuieli și scăderi de venituri

Începând cu luna aprilie, este posibil ca încasările să fie influențate pozitiv de bonificațiile acordate societăților pentru plata la timp a impozitului pe profit aferent primului trimestru din 2020, dar pe partea de cheltuieli situația se agravează cel puțin cu plata șomajului tehnic pentru contractele de muncă suspendate. Pe termen mai îndelungat, având în vedere estimările autorităților naționale și ale instituțiilor financiare internaționale, în condițiile unei scăderi economice de proporții, este greu de presupus că încasările bugetare vor face față presiunilor în actualul ritm de colectare.

Mai mult, nu este de neglijat faptul că România a intrat în această criză cu un deficit bugetar deja cu mult peste limita admisă la nivelul UE (de 4,3% din PIB în 2019), cu o structură a cheltuielilor extrem de rigidă (ponderea cheltuielilor de personal și asistență socială depășește 60% din total) și cu un sistem ineficient de colectare a veniturilor.
În paralel, mediul de business reclamă faptul că statul nu se implică suficient în sprijinirea companiilor pentru a limita efectele pandemiei și pe cele ale restricțiilor impuse de autorități în acest context.

În această situație, în care mare parte din veniturile statului merg pe cheltuieli cu salariile și pensiile, economia scade, iar necesarul de finanțare din partea firmelor crește, revine, inevitabil, în discuție necesitatea creșterii colectării la bugetul de stat și, implicit, informatizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), esențială în limitarea evaziunii fiscale, în special în zona de TVA.

Proiectul informatizării ANAF cu Banca Mondială a fost abandonat după mai mulți ani de încercări nereușite, dar actuala administrație își asumase reluarea procesului cu finanțare din fonduri europene. Însă, exact în perioada în care nevoia de comunicare la distanță în toate structurile societății românești este mai acută, proiectul informatizării ANAF pare abandonat din nou sau cel puțin amânat.

Măsurile luate de Guvern de la începutul pandemiei în această direcție sunt binevenite – implementarea obligațiilor de plată în platforma ghișeul.ro pentru companii, posibilitatea depunerii electronice a unor noi formulare, soluționare la distanță a unor solicitări din partea contribuabililor (certificate de atestare fiscală, rambursări de TVA și altele) etc. Dar mai este loc de dezvoltare în această zonă.

Nu se mai vorbește, însă, de implementarea Standard Audit File for Tax (SAF-T), un format electronic standard se raportare a tranzacțiilor în timp real, utilizat de administrațiile fiscale moderne în comunicarea cu firmele și care ajută la depistarea tranzacțiilor cu potențial fraudulos. Potrivit angajamentelor anterioare, sistemul ar trebui să se afle în faza de implementare la nivel de pilot.

Cât costă lipsa informatizării ANAF?

În lipsa unei administrații moderne, dotate cu o infrastructură informatică performantă, România pierde anual miliarde de euro din frauda pe TVA (decalajul de încasare la TVA este în jur de 36% aproape constant de câțiva ani, potrivit datelor Comisiei Europene).

Autoritățile române au pierdut, însă, mulți ani cu măsuri care, dincolo de faptul că s-au dovedit a fi ineficiente, au creat foarte multe probleme firmelor obligate să le implementeze. Poate că în aceste momente, în care distanțarea socială scoate la iveală beneficiile indubitabile ale digitalizării, factorii de decizie vor realiza că aceasta ar trebui să reprezinte o prioritate pentru România.

Mai multe informații și recomandări pentru companii legate de modul în care se pot pregăti în contextul pandemiei de COVID-19 sunt disponibile în secțiunea dedicată de pe site-ul Deloitte România.
Pentru cele mai recente modificări legislative adoptate în contextul coronavirus, experții Reff & Asociații au creat și vor actualiza în permanență o secțiune dedicată, disponibilă aici.