Potrivit unei ştiri publicate de HotNews, Comisia Europeană verifică dacă Legea 321 modificată, privind comerţul cu alimente, este conformă cu legislaţia europeană privind libera circulaţie a mărfurilor pe piaţa comună a Uniunii Europene. „În prezent, urmărim îndeaproape acest proiect legislativ”, a declarat pentru HotNews un purtător de cuvânt al DG Piaţa Internă. În context, acesta a reamintit cazul Slovaciei, membru UE împotriva căruia Comisia Europeană a deschis o procedură de infringement din cauza unei presupuse încălcări a principiului liberei circulaţii a mărfurilor. O detaliere a cazului Slovaciei puteţi citi în articolul publicat de HotNews.

Printre altele, modificările la Legea 321 instituie obligaţia comercianţilor cu cifră de afaceri anuală de minimum 2 milioane de euro să se aprovizioneze, în proporţie de cel puţin 51% în volum, cu mărfuri provenite de pe aşa numitul „lanţ alimentar scurt” pentru anumite categorii de produse alimentare. Deşi în lege este menţionată doar expresia „lanţ alimentar scurt” (sau „lanţ scurt de aprovizionare”) în legătură cu obligaţia de aprovizionare a comercianţilor, promotorii şi susţinătorii legii au făcut referire, deseori, la „produse româneşti”. De altfel, Marin Anton, unul dintre iniţiatorii modificărilor acestei legi era citat de Mediafax cu următoarea declaraţie după adoptarea legii de către Camera Deputaţilor: „Un al doilea aspect foarte important pentru toţi românii, toţi consumatorii din supermarketuri, este acela că produsele româneşti, produsele alimentare româneşti, vor fi în proporţie de 51% prezente pe rafturile supermarketurilor”.

Alte două aspecte controversate ale legii modificate a comerţului cu alimente sunt obligaţiile impuse comercianţilor (fără excepţie) de a acorda spaţii distincte de expunere şi vânzare produselor româneşti, precum şi de a organiza evenimente de promovare şi vânzare a produselor alimentare româneşti, frecvenţa şi orarul de funcţionare a respectivelor evenimente urmând a se stabili prin hotarâri ale consiliilor locale.