Implementarea standardelor ESG, eficiența energetică și identificarea de soluții noi, adaptate la nevoile consumatorilor, vor domina sectoarele retail, industrial & logistic, office & rezidențial

Peste 200 de speakeri și profesioniști din domeniul Real Estate s-au reunit, pe 3 martie 2023, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel și online, la noua ediție a conferinței „Real Estate & Construction Forum”. Ajuns la cea de-a XVI-a ediție, evenimentul a abordat trendurile, oportunitățile și provocările din sectoarele retail, industrial & logistic, office și rezidențial, în cadrul a patru paneluri de dezbatere.

Vă invităm să descoperiți punctele cheie ale evenimentului. Cei care nu au ajuns la eveniment pot solicita înregistrarea conferinței pe site-ul BusinessMark, în secțiunea On Demand.

PANEL CU FOCUS PE SECTORUL RETAIL

Primul panel a fost dedicat sectorului retail, fiind moderat de Liana Dumitru, Director | Retail Agency, Colliers. Sustenabilitatea business-urilor, eficientizarea energetică, trendurile de consum din perioada pre-pandemică vs. 2022 au fost pe agenda invitaților.

Anul 2022 a fost unul foarte bun, care s-a apropiat la nivelul de dinainte de pandemie, a precizat Roxana Stănciulescu, Head of Retail Leasing Division, AFI Europe România: „Anul trecut a fost unul fantastic pentru toată lumea. În 2022 am recuperat traficul din 2019. Am analizat 2022 versus 2019. Am raportat 15% creștere față de 2019. În 2021 a fost presiune foarte mare pentru retailerii de food. Dar în 2022 în zona de food sunt multe inițiative locale antreprenoriale. Nu avem niciun spațiu vacant pe partea de food în acest moment. A fost un an 2022 foarte bun. Abia anul acesta am avut o creștere pe service charge. Încă înainte de creșterea costurilor la energie, am început investiții pentru eficientizarea energetică a clădirilor. Investim constant.”

La rândul său, Cornelia Nicolae, Retail Operations Director, FASHION HOUSE Group, a vorbit despre realizările organizației anul trecut, în ciuda contextului economic dificil. „În 2022 putem spune cu bucurie că performanțele celor două sedii FASHION HOUSE au fost excelente, în comparație cu 2021, dar și cu 2019. Rezultatele sunt cu atât mai remarcabile cu cât vorbim de un context economic dificil. La nivel de trafic, am înregistrat creșteri de 12% în sediul din Militari și de 6% în sediul din Pallady, față de 2021. La nivel de vânzări, am avut creștere de 34% la sediul din Militari și de 19% la cel din Pallady, față de 2021”, a punctat ea.

În acest context, Venera Maria Munjev, Asset & Expansion Manager, Auchan Retail România, a subliniat că, în opinia sa, nu ar trebui să facem comparații ale evoluției business-ului cu momentul 2019, întrucât comportamentele consumatorilor sunt diferite astăzi. „Anul trecut, am înregistrat creștere pe cifra de afaceri și pe trafic. Am continuat procesul de expansiune. Ne păstrăm obiectivul de a deschide 60 de magazine până în 2025. Avem mare atenție pentru experiența clientului în magazin. Comparația cu 2019 nu mai este relevantă. S-au schimbat comportamentele, preferințele. Aceste aspecte ne-au preocupat anul trecut. Hypermarketurile sunt încă foarte importante pentru coșurile mari, pentru cumpărăturile de weekend și pentru diversitate”, a adăugat ea.

Geanina Ungureanu, Head of Retail, CPI Property Group | România, a punctat că sustenabilitatea joacă un rol tot mai important în activitatea companiilor. „Față de 2021 am avut creșteri de trafic, de turnover, de aproximativ 20% în ambele direcții. Mall-urile sunt în continuare niște centre regionale, niște centre ale comunității. Lumea își dorește și o experiență la mall. Sportul și bijuteriile sunt vedetele ultimilor ani, la acest nivel a avut loc o creștere foarte mare.

În ultimii ani am investit foarte mult în clădirile noastre, în schimbările de echipamente, instalații, fațade, acoperiș și am mers către cele de ultimă generație. Trebuie să recunosc că au fost și economii la liniuță. Să programăm luminile, de exemplu, pentru eficientizare. Ne ducem către sustenabilitate.”

La rândul său, Cristian Pușcoi, Head of Expansion & Construction, TEDi, a vorbit despre eficientizarea energetică a magazinelor companiei. „Consumatorii din România ne-au primit foarte bine, așa că am ajuns rapid la un număr mare, de 10 magazine. Avem în lucru deja mai multe magazine și cu siguranță acolo unde vor fi oportunități, vom fi prezenți. Am deschis în plin război, lângă graniță, la Baia Mare. Din fericire, pentru noi, lucrurile au stat bine. Deși costurile au crescut foarte mult, avem magazine foarte bine eficientizate energetic. Ne bucurăm foarte mult că am găsit înțelegere cu dezvoltatorii din piață pentru a avea un deal win-win.”
Despre importanța eficienței energetice a vorbit și Cristian Zamfir, Development Manager, JYSK România: „Magazinele au performat foarte bine. Dacă anul a început foarte slab, ulterior am recuperat și, în final am avut o creștere a cifrei de afaceri de 6%. Parteneriatul cu dezvoltatorii, proprietarii a fost unul foarte bun pentru că împreună am căutat soluții pentru a gestiona creșterea tuturor costurilor- energie, gaz, etc.

Magazinele noi pe care le amenajăm sunt la ultimele standarde, cu echipamente performante. În același timp, am început un proces de refurbishing a magazinelor vechi. Anul trecut am reușit să facem asta pentru 7 magazine, anul acesta ne dorim 18. Încercăm să găsim soluții pentru a avea un consum energetic cât mai mic.”

PANEL CU FOCUS PE SECTORUL INDUSTRIAL & LOGISTIC

În cadrul celui de-al doilea panel de la „Real Estate & Construction Forum” am discutat despre evoluția sectorului industrial și logistic, avându-l ca moderator pe Ionuț Oprea, Publisher - Romania's Real Estate Yearbook & Market Pulse Reports.

Unul din subiectele abordate a fost cel legat de chirii. În acest context, Ana Dumitrache, Country Head, CTP România, a precizat că acestea au crescut chiar și cu 30-40%.

„Observăm în ultima perioadă o tendință foarte importantă că există o concentrare a centrelor de distribuție în zona Bucureștiului. Lanțurile de distribuție se încearcă a se scurta. Există o competiție în privința timpilor de livrare. Bucureștiul este al 5-lea oraș ca dimensiuni din Europa, este o piață foarte importantă. Astfel, se întărește tendința de a se crea un hub în jurul Bucureștiului. Vedem o creștere jucătorilor în privința livrărilor. Credem în dezvoltarea parcurilor în proximitatea orașelor mari ce sunt capabile să facă trecerea între distribuția națională către cea granulară.

Chiriile au crescut la modul general în piață. Vedem și creșteri de 30-40% a chiriilor. Din două motive: nu sunt spații disponibile și pentru că lumea a înțeles, pe fondul crizei energetice, cât de important e să ai un spațiu potrivit”, a spus ea.

În ceea ce privește chiriile, acestea nu au crescut în același ritm cu inflația, a explicat Andrei Timofte, CEO, Transilvania Construcții SA. „Anul trecut a fost foarte dinamic pentru noi, cu multe provocări. Am dorit expansiunea și am achiziționat patru parcuri industriale in-city, strategice. Suntem la 300 de clienți. Avem în dezvoltare o hală de 14 000 de metri pe care o finalizăm în primăvară la Bacău. Tot la Bacău, un centru de curierat, în Cluj am finalizat un spațiu de producție și mai avem în pipeline 35 000 mp de proiecte autorizate.

Durata medie a contractelor este de 4 ani, iar evoluția chiriilor contează foarte mult în funcție de locație și mărime. Spațiile sub 1500 mp au un potențial mai mare de creștere a chiriilor față de cele mari, din punctul meu de vedere. Totuși, chiriile nu au crescut în același ritm cu inflația”, a spus el.

La rândul său, Șerban Juverdeanu, Head of Development, Global Vision, a vorbit despre variante alternative de spații de depozitare. „Încercăm să oferim spații de închiriat de dimensiuni reduse, însă trebuie trecută și partea de costuri care este foarte mare raportată la suprafață. Studiem un concept de a oferi spații utilizabile la comun. Un fel de co-working pe logistică. Și asta se va întâmpla în proximitatea orașelor.

De fiecare dată când ieșim din țară, promovăm și țara, construim un caz ce are la bază o sintetizare cât mai inteligibilă care să îi determine să aleagă România. Avem dezavantajul infrastructurii, accesului, costului ridicat la utilități. Însă, în ultimul timp, putem spune că există un interes crescut. Să ne întrebăm cum putem ajuta noi, cei din mediul privat, să intensificăm investițiile.”

„România, ca țară, este o vedetă la nivel industrial”, a explicat Loredana Oprișa, Leasing and Development Manager, Olympian Parks. „Proiectul nostru vedetă este cel din zona București Nord. Acolo vom începe cu o clădire de 40 000 mp. Avem proiecte în țară, în Cluj și Constanța, însă analizăm multe orașe cu potențial de dezvoltare.

Inovația începe de la furnizori. Suntem atenți în alegerea acestora. Atât pe partea de eficientizare, cât și implementare și distribuție. Implementăm soluții cât mai eficiente. Tot ce înseamnă tehnologii, este luat în calcul, acestea cântărind în scorul certificărilor energetice”, a continuat ea.

La rândul său, Victor Coșconel, Director | Head of Office & Industrial Agencies, Colliers, a vorbit despre evoluția sectorului. „Anul trecut a fost o continuare a ceea ce se întâmplă de câțiva ani: o evoluție a zonei de industrial și logistic. Ne așteptăm la un trend similar anul acesta. Anii viitori, dacă ne jucăm cărțile corect ca țară, ar trebui să vedem cifre foarte bune. Este un interes mai mare pentru producție. De câteva luni parcă ceva se întâmplă. România consider că are niște avantaje nete în fața altor țări. Infrastructura, da, este o problemă. Cred, însă, că alte țări au o putere mai mare de a se promova. La nivel de piață ,Bucureștiul rămâne vedeta industrial & logistics.

Toate eforturile din zona ESG ajută la migrarea unui tip de chiriaș spre a face o schimbare. Va fi o migrație de la aceste companii. Sper să devină un snowball effect.”
România are foarte mult potențial, însă ar trebui să investim mai mult în soluții inovatoare, consideră Claudiu Bisnel, Managing Partner & Founder, BRISK GROUP: „Este foarte clar că România are foarte mult potențial. Putem beneficia de infrastructura pe care o putem dobândi prin PNRR pentru a dezvolta și alți poli. Aspectul Schengen poate debloca infuzia de proiecte de tip industrial și logistic. România nu poate absorbi pe cât ar fi nevoie din cauza infrastructurii.

E clar că sectorul logistic și industrial are câțiva pași în față, mă refer la partea de prefabricare ce aduce eficiență. Costurile asociate cu prefabricarea erau mai mari, acum dacă ne uităm la costuri asociate și la lipsa forței umane, prefabricarea aduce eficiență. Soluțiile inovatoare trebuie implementate ca să aducă eficiență pe partea operațională.”

PANEL CU FOCUS PE SECTORUL OFFICE

Necesitatea integrării standardelor ESG în proiectele nou-dezvoltate sau în curs de dezvoltare este esențială, au fost de acord toți participanții la cel de-al treilea panel, cu focus pe sectorul office, moderat de Lucian Opriș, Director, Tenant Services, Office 360 & Industrial, Colliers.

Sustenabilitatea joacă un rol foarte important în acest sector, a explicat Andrei Boca, Senior Leasing Manager, Globalworth: „Noi avem clădiri moderne și încercăm să aducem oamenii din cafenele înapoi în birou. Certificările sunt metoda de a arăta că ce am făcut cu clădirile este real, la nivel ESG, dar și de wellness. De exemplu, ești în birou, aerul e filtrat cu o clasă superioară față de standardul românesc. Aerul e dezinfectat cu lampe UV. Calitatea aerului din clădire este mai mare decât afară. Debitul este mai mare cu 30% față de standardul românesc. Inclusiv furnizorii de food de la parter sunt selectați- avem mâncare sănătoasă, produsă local. În ESG, noi pornim de la Governance pentru că avem un obiectiv, până în 2030 să reducem cu 40% amprenta de carbon a portofoliului (față de 2019).”

Acest subiect a fost abordat și de Maria Jianu, Commercial Real Estate Manager, Genesis Property, care a vorbit despre importanța ca angajații să aibă o calitate a vieții mai bună la birou.

„Noi am făcut o reformulare la nivel de concept, astfel încât să integrăm ESG. Întreaga transformare a avut la bază investiții în toate cele trei arii. Pe partea de mediu, s-au făcut investiții de 50 milioane euro. O mare parte este alocată pentru îmbunătățirea echipamentelor pentru eficientizare. Apoi, pentru comunitate, de exemplu, o parcare a fost înlocuită cu spațiu verde. Ne dorim ca omul să aibă o calitate a vieții îmbunătățită prin prezența sa la birou. Randamentul proiectelor cu atenție la ESG este mai mare.

Uneori este mult mai greu să convertești o clădire deja existentă decât a face una nouă. Sunt eforturi foarte mari pentru a converti un produs și, din punct de vedere tehnic, să iei măsuri pe partea verde. Eu studiez piața și îmi dau seama că din punct de vedere tehnic, proiectele țintesc foarte sus, au multe particularități pe care nu le vezi, dar le percepi. Există o aliniere în ceea ce privește atenția acordată consumatorilor. Diferențiator este tot experiența consumatorului”, a spus ea.

La rândul său, Antoniu Panait, Managing Director, Vastint România, a vorbit despre responsabilitatea privind standardele ESG atunci când vine vorba despre clădirile de birouri. „Avem o responsabilitate. Experiența de peste 30 de ani de dezvoltare în Europa ne determină să nu facem diferențe între piețe. ESG este un termen relativ nou, dar componentele sale nu sunt deloc. Avem optimismul, noile generații sunt altfel.

Peste o anumită cifră de afaceri, toți vom fi auditați, așa că deciziile de business: ce birouri alegem, cum le alegem vor fi importante. A trebuit să fim inventivi pentru că oamenii nu înțelegeau de ce să plătească 1–2 euro în plus pe mp. ESG va filtra și va aduce lucrurile în realitate, pentru că vom fi auditați. ESG-ul este un element care adună toate direcțiile care au fost începute de diferite organizații sau țări și va ajuta să trecem la următorul nivel ca umanitate. Lucrurile evoluează foarte repede. Ce proiectăm azi, ce avem pe hârtie, trebuie să ne gândim ce va însemna peste trei ani.”

„Unul din primii pași în aplicarea unei strategii de ESG, este să începi cu clădirile existente”, a explicat Andreea Cotigă, Head of Leasing Office, CPI Property Group |România, pentru că acestea vor constitui stock și în anii următori”.

„Încă de dinainte de pandemie, am inițiat un demers de modernizare, reconfigurare a unei părți din portofoliu. Din perspectiva ESG, toate proprietățile myhive din portofoliu au primit certificări verzi și lucrurile nu se opresc aici. În cadrul acestor procese de renovare și reconversie, nu doar că au fost folosite materiale și finisaje de calitate, am și schimbat echipamente existente cu unele mai noi, mai performante. Mai mult, aceste proprietăți dispun de infrastructură și servicii adresate comunității din zona sustenabilității. Eforturile noastre sunt concentrate pe a menține sistemele pe o stare de eficiență și a reduce consumul. Există o serie de măsuri pe care le implementăm. Cred că ar trebui acordată atenție componentei ESG”, a adăugat ea.

Creșterea prețurilor reprezintă o provocare, a precizat Dan Ungureanu, Business Development Leader CEE & CIS, RENOMIA Gallagher: „Sunt investiții, au loc tranzacții, în continuare. Din păcate, Bucureștiul pierde, față de alte capitale europene. În ultimele două luni, la nivel de tranzacții, în București am asigurat o tranzacție, în Polonia am asigurat 10. Pe mine mă îngrijorează că foarte puțini investitori se apleacă asupra zonei de risc la care sunt expuși, tendința fiind să scadă costurile cu orice preț.

La nivel de asigurări, spre exemplu, iată ce se întâmplă în acest moment - vedem o creștere de prețuri destul de mare ce se traduce în creșteri de costuri pentru clienți, dar soluții există. Pentru clienții pe care îi avem în portofoliu, restructurăm întregul program.”

Însă dincolo de provocări apar și multe oportunități în acest sector, consideră Andrei Șerbescu, Partener fondator, ADNBA: „„Tocmai pentru faptul că suntem arhitecți, punctul nostru de vedere este puțin diferit. Cred că, pentru noi, în mare măsură, motivele de optimism se suprapun provocărilor în perioada aceasta, pentru că nu doar din experiența ultimilor 10-15 ani putem spune cu toții că vremurile tulburi sunt foarte propice creativității. Cred că este un moment foarte bun să readucem în prim-plan creativitatea, inovația, experimentul și să nu uităm că arhitectura este, înainte de toate, o industrie creativă – și așa ar și trebui să rămână într-o perioadă în care se corporatizează foarte puternic.

Dacă în 2010-2011, într-un proiect rezidențial încercam să combatem criza și dilemele de la acel moment, propunând un proiect în care absolut toate apartamentele erau diferite, proiect care s-a vândut foarte bine încă de la început. Cred că acest moment ne permite să ne gândim la moduri noi în care putem să deschidem subiecte pe care le considerăm standardizate de multă vreme. Există o situație aparte de ceva timp în București – administrativ vorbind; este o provocare nevoia de fluidizare a parcursului administrativ, autorizarea proiectelor. Pentru noi, asta a implicat o extindere – lucrăm în mai multe oraș.

Seria de crize este un prilej de a redeschide niște subiecte fundamentale. Mi se pare că, încă, felul în care sunt pornite proiectele și investițiile, din păcate, sunt puțin predispuse la schimbare reală. Cred că noi, în ansamblu, ca piață a construcțiilor suntem puțin dispuși să privim cu adevărat sustenabil pe termen lung”, a explicat el.
Creativitatea poate fi o strategie prin care se pot dezvolta soluții inedite pentru comunitate, consideră Carol Petrică, Leasing Manager, ISHO - Mulberry Development: „Într-un proiect mixed-use, în care avem office, rezidențial, retail, chiar și o componentă de ospitalitate, trebuie să fim foarte creativi, pentru că sunt business-uri aparent înrudite, însă diferite. De exemplu, în partea practică și concretă, birourile și rezidențialul trebuie să înțelegem că sunt două business-uri destul de diferite, ca mod de abordare a potențialilor clienți, cumpărători, marketing, vânzare etc. Într-un mic orășel, cum este ISHO, trebuie să fim creativi, să facem o comunicare eficientă între toate mecanismele care ne ajută să populăm micul nostru orășel.

Lăsăm mai departe comunității un parc de 8000 mp, unde toți locuitorii Timișoarei pot veni să se plimbe, mă bucur să văd că dintr-o fostă fabrică părăsită am putut să facem ceva pentru comunitate și cred că este extraordinar”, a spus el.

În replică, Florin Furdui, Country Manager, Portland Trust România, a explicat că „este o provocare să faci creativitate într-o piață ca Bucureștiul, marcată de eficiență.”

„Ceea ce nu poți măsura, nu poți evalua. În proiectele noastre, de la bun început, am folosit tehnologii pentru care oamenii erau circumspecți pe atunci. Așa am făcut în toate proiectele, aplicând o creativitate eficientă, cu atenție la business plan și neabuzând de parametrii urbanistici.

Eu cred că perioada următoare pentru piața de birouri va fi una diferențiată - va avea mai multe viteze. Sunt convins că există o cerere nouă – eu cred, în același timp, e greu de compensat cu acei factori care spun work from home, renegocieri de portofolii… Cred că va fi o diferențiere foarte mare între clădirile care s-au poziționat în acest standard de ESG, de eficiență, de performanță – mai ales clădirile care au fost construite în perioada în care costurile de construcție erau unele care permiteau și niște chirii competitive, față de clădiri care au fost construite neadecvat și care acum vor trebui să fie reconvertite sau reactualizate. Aici va fi o diferență foarte importantă. Clădirile noi – cine va avea curajul să o facă – vor avea o provocare în a găsi acel element de eficiență, pentru că, costurile de construcție, costurile de finanțare, conduc la o chirie mai mare. Iar asta, comparată cu stocul existent, va exista o concurență acolo. Acolo văd provocarea când vine vorba de construcții noi”, a continuat el.

PANEL CU FOCUS PE SECTORUL REZIDENȚIAL

Ultimul panel din cadrul „Real Estate & Construction Forum” a fost dedicat sectorului rezidențial, fiind moderat de Gabriel Blăniță, Associate Director Valuation and Advisory Services, COLLIERS. Nevoile clienților s-au schimbat, astfel că aceștia își doresc să locuiască în clădiri noi, eficiente energetic, care să fie construite pe principii sustenabile – acestea au fost câteva dintre concluziile celui de-al patrulea panel de dezbatere.

„Piața funcționează, pentru că nevoia locativă este foarte mare”, a explicat Beatrice Dumitrașcu, CEO Residential Division, One United Properties.

„Cu o cifră de afaceri de 1,2 miliarde de lei și un profit de 573 de milioane de lei cred că stăm foarte bine. Nu este un fel de a ne lăuda, ci un fel de a arăta că tranzacțiile imobiliare funcționează foarte bine și că se fac în continuare tranzacții, având în vedere că nevoia locativă există și oamenii doresc să se mute în apartamente noi.

Pe lângă zona de nord a Bucureștiului mergem și către zona centrală. Suntem astăzi și în Cotroceni, tocmai ce am anunțat achiziția unui nou teren.

Arată faptul că noi suntem foarte încrezători în piață, că planurile noastre și obiectivele noastre își pot urma calea, iar rezultatele vorbesc de la sine: o companie listată la bursă, care îți poate arăta în orice moment care îi sunt rezultatele.

Piața funcționează pentru că nevoia locativă este foarte mare, la care se adaugă și investitorii care încep să se uite foarte atent către România, din mai multe motive - cel mai important fiind legat de faptul că peste tot în Europa sunt stocuri de unități locative care nu mai pot apărea în curând, însă piața noastră poate să construiască destul de mult”, a intervenit ea.

Bogdan Bălașa, CEO, HILS Development, a vorbit despre zona Pallady a Capitalei, care are un potențial foarte mare pentru dezvoltarea de ansambluri rezidențiale: „În 2023 avem în pipeline 1000 de unități pe care le vom finaliza. Din punctul de vedere al numărului de tranzacții, în anul 2022 am tranzacționat 600 de unități, puțin mai puțin ca în 2021, dar, paradoxal, la preț mai mare. Credem că zona Pallady este un pol foarte important de dezvoltare rezidențială, la nivel de rezidențial și retail, mai precis. În ultimii 10 ani s-au dezvoltat peste 10 000 de unități rezidențiale în zonă. În 2023 noi ne ducem spre 6000 de unități finalizate acolo. Cele două pasaje supraterane ce sunt în lucru acolo și vor fi finalizate anul acesta, vor ajuta traficul. Cred că va fi o zonă care merită atenția noastră și care se va dezvolta spectaculos.”

Acest trend vine pe fondul dorinței tinerilor de a se muta din apartamentele vechi, a continuat Laurențiu Afrasine, CEO, Akcent Development.

„Ultimii trei ani au fost ani buni, care ne-au adus o cifră de afaceri de 200 milioane de euro, în care am vândut toate unitățile din proiectele pe care le avem în dezvoltare. Vrem să continuăm ritmul de dezvoltare în măsura în care găsim sprijin la autorități. Avem o mare problemă în cest sens. Predictibilitate este un termen atât de folosit în ultima perioadă, dar așa este, asta ne lipsește. Piața imobiliară din București și împrejurimi și-a dovedit maturitatea. Se tranzacționează unități în afara Bucureștiului, în toate zonele orașului. Nu vedem numai modul în care se dezvoltă Bucureștiul, dar nevoia este dată de dorința omului de a se muta din apartamentele vechi, dorința tinerilor de a veni în București pentru locuri de muncă și dorința dezvoltatorilor de a face proiecte la standarde de capitală europeană. Marea problemă rămâne cea a autorităților. Este inadmisibil să aștepți ani de la achiziționarea terenului până la momentul ieșirii pe piață”, a explicat el.

Despre proiectele de la marginea Bucureștiului a vorbit și Antoanela Comșa, Președinte, Gran Via Real Estate: „Foarte multe proiecte merg în afara București-ului pentru că acolo se dau mai ușor autorizații. Toată populația de acolo va veni tot în București, accentuând traficul. Trebuie dezvoltat orașul. O parte din vină o avem și noi, dezvoltatorii. Au fost proiecte care nu au respectat legislația, dar vina nu e doar a lor, acele proiecte au primit autorizații. Să avem o legislație unitară este important. Așa vom avea toate legile sub o singură umbrelă, sperăm anul acesta să se aprobe Codul Construcțiilor și să avem niște schimbări pentru a debloca situația din București. Prețul e dat de cerere-ofertă. Dacă oferta scade și cererea rămâne constantă, ce se va întâmpla? În eventualitatea în care PUZ-urile nu vor mai fi blocate, noi nu vom avea autorizații de construire pentru că mai trece un timp până le obții. Faceți un orizont de timp și vedeți când vom mai avea proiecte frumoase noi, în București. Avem proiecte care îmbunătățesc zonele în care se află, dar nu le vedem pentru că nu se aprobă PUZ-uri”, a intervenit ea.

Acest subiect a fost, în continuare, dezvoltat și de Irina Caraene, Director Vânzări, Cordia România: „Atât timp cât livrezi un produs bun, rezultatul nu poate fi decât pozitiv. Ne lovim de PUZ-uri suspendate, de exemplu. Suntem afectați cu toții. Am avut surpriza, începând cu a doua jumătate a anului trecut, ca clienții să plătească tranșe intermediare. Suntem în strânsă colaborare și cu parteneri care vin cu soluții de finanțare adaptate clientului și proiectului. Suntem încrezători că anul 2023 va fi închis cu bine, însă avem nevoie și de susținerea autorităților.”

„Observăm din partea legiuitorilor o tendință de a veni în sprijinul investitorilor”, a intervenit Ioana Grigoriu, Asociat Manager, Practica de Drept imobiliar și Construcții, NNDKP.

„Balanța a fost disproporționată, a existat un atac permanent la adresa investitorilor. Litigiul este o posibilitate de a contracara, dar nimeni nu vrea să stea ani de zile în litigii. Partea bună este că dacă proiectul de lege care se vehiculează, acela pus pe masa parlamentarilor anul trecut, această balanță va fi re-echilibrată, va diminua termenele de contestare pentru că se ajungea la situații absurde. Salutăm această inițiativă.

Administrația va specula acest vid legislativ și asistăm la niște interpretări la care nu ne putem alinia. Dar să ne întoarcem la PUG sau chiar mai în spate. E imposibil să crezi că în anul 2023 te poți raporta la un act normativ din 2000 sau 1996. Autoritatea vinde populației ideea că, dacă dă liber la PUZ-uri, se va construi pe locuri verzi, etc. Nu mai vedem nici certificate de urbanism cum știam”.

Sorin Ioan Blaga, CEO, Liebrecht & wooD România a vorbit despre necesitatea ca dezvoltatorii imobiliari să țină cont de directivele ESG în cadrul proiectelor pe care le au în implementare. „Pentru infrastructură, ca să construim drumul, am ajuns pe la niște arhive din 1903 pentru a dovedi autorităților că acolo era un drum. Am reușit. Fiind în afara orașului, a trebuit să fim siguri că infrastructura și facilitățile sunt puse la punct. Cei șase ani în care am reușit să punem 94 de unități locative acolo, cu toată infrastructura, au însemnat mult. Facilitățile pe care le avem acolo țin mult cont de conservarea naturii, conservăm 13 ha de pădure acolo. Avem un lac pe care îl conservăm. Cei care aleg variantele acestea de a trăi vor primi tot ceea ce directivele acestea noi, precum ESG oferă. Ne dorim să ducem înainte proiectele aproape de filosofia aceasta.”

„Suntem într-o perioadă de tranziție”, consideră, la rândul său, Lucian Azoiței, Founder & CEO, Forty Management, astfel că sustenabilitatea trebuie să devină un element esențial.

„Toată industria vine după cinci ani de succes. Acum suntem într-o perioadă de tranziție. Pentru viitor nu știu să vă spun ce va fi. Cel puțin doi ani de zile vor fi de tranziție, iar noi, dezvoltatorii, va trebui să ne reinventăm, să găsim soluții. Piața va fluctua, dar cred că vom păstra un trend bun. Cei ce au reușit să își facă un renume, vor supraviețui.

Construim o lagună, proiectul va «pleca» luna viitoare, am obținut autorizație. Încercăm să construim un mic oraș. Existența plajei și a mării aduse în spatele casei, aduce noutatea. Am accesat niște linii de finanțare verzi, ceea ce a dus proiectul în zona ESG. Toate utilitățile sunt produse in-house. Ne dorim să atingem și standardul «carbon neutral» care este cel mai înalt”, a intervenit el.

De aceeași părere este și Daniel Buhazi, Commercial Director, Ariston România – divizia ELCO Heating Solutions, care a subliniat necesitatea investiției în soluții smart, soluții eficiente energetic.

„Pentru noi, activitatea din ultima perioadă se desfășoară sub semnul sustenabilității și eficienței energetice. Cred că investitorii au o provocare în a construi clădirile sub semnul sustenabilității, iar pentru noi este o responsabilitate destul de mare. Concentrarea noastră este spre inovație. Grupul pune eforturi deosebite în a eficientiza instalațiile pe care le oferim. Noi avem două direcții: soluția centralizată și cea de pompe de căldură. În ultimii doi ani, partea de pompe de căldură a început să crească. Credem cu tărie că orientarea pieței spre sustenabilitate nu este doar un aspect verbal. Noi încă de acum 6-7 ani am vizat proiectele sub forma de a oferi soluții, nu neapărat produse. Soluții smart, eficiente energetic și atunci cu toții facem eforturi de a răspunde nevoilor de eficiență energetică”, a spus el.

***
Evenimentul a fost organizat de: BusinessMark
Partenerii evenimentului au fost: Transilvania Construcții SA, Colliers, Vastint, Elco – Heating Solutions, Toff Dominium, Liebrecht & wooD România, RENOMIA Gallagher, Cordia România, Brisk Group, NNDKP, ADN – Birou de Arhitectură, Rustler Romania
Suportul tehnic a fost asigurat de: SCS – Schinkel Conferințe Soluții
Partenerul de monitorizare a fost: mediaTrust
Partenerii media ai evenimentului au fost: spotmedia.ro, Finzoom, Financial Market, Ziarul Bursa, birouinfo.ro, depozitinfo.ro, Debizz, ibuild, proidea, MATEK, Jurnalul de Afaceri, administrație.ro, Global Manager, Events Online, Eurourbanism.ro, Revista Piața, Transilvania Business, Business Voice, spațiulconstruit.ro, Ziarul 21, PRwave, AntreprenorînRomânia.ro, Club Economic, România Durabilă, Economistul, AngajatorulMeu.ro, Top Business