Economia circulară reprezintă o oportunitate de a reduce dependența de importurile de materii prime care este la un nivel ridicat în România, dar și în întreaga Europă.
În septembrie 2022 a fost publicată HG 1172/2022 pentru aprobarea Strategiei naționale privind economia circulară (SNEC), al cărei obiectiv este asigurarea tranziției României de la un model economic liniar la unul circular, în acord cu Planul Uniunii Europene de Acțiune pentru Economie Circulară.

SNEC stabilește obiective-cheie în șapte sectoare economice și furnizează direcții pentru îndeplinirea lor. Direcțiile și obiectivele formulate în această strategie constitue baza unui Plan de Acțiune care ar trebui să conțină măsuri concrete pentru maximizarea potențialului de circularitate pe cele șapte domenii: agricultură și silvicultură, industria auto, construcții, bunuri de consum - produsele alimentare și băuturile, ambalajele, textilele și echipamentele electrice și electronice.

Cum industria bunurilor de larg consum acoperă patru din cele șapte sectoare economice și are impact indirect în celelalte trei sectoare – industria auto, construcții și echipamente electrice și electronice – platforma Piața și-a propus să dezvolte un cadru de dezbatere a provocărilor, tendinţelor, opţiunilor şi a soluţiilor potrivite în tranziţia către economia circulară, prin deschiderea unei serii de conferințe cu titulatura CircularECON. Noua serie de evenimente Piața este, de asemenea, un format necesar pentru împărtășirea experienței, a know how-ului şi a bunelor practici dobândite în domeniul circularităţii şi constituie un instrument de lucru pentru ca deţinătorii competenţelor teoretice şi practice în sfera economiei circulare să le poată transfera partenerilor orientaţi către circularitate.

Prima ediție a acestei conferințe - PROVOCĂRILE ECONOMIEI CIRCULARE - va avea loc la București pe 31 martie 2026.

De ce considerăm că este necesară o serie de dezbateri privind economia circulară?

Un prim argument este legat de domeniul agriculturii, sector economic în care de prea mulți ani România este exportator net de materie primă, ca ulterior să fie importator de produse agroalimentare finite. Acordarea de prioritate producției locale, în fața produselor importate, este unul din obiectivele cheie pentru o tranziție către economia circulară, dar și pentru redresarea balanței comerciale a României în anul 2026 și în anii care vor urma. O strategie de susținere a procesării materiilor prime din activitatea agricolă ar avea potențialul de a diminua importurile de produse alimentare și ar contribui la dezvoltarea industriei alimentare locale, inclusiv a exporturilor unor astfel de produse.

Un alt argument important este legat de ambalaje. România a reușit să pună în funcțiune cel mai mare Sistem Garanție Returnare integrat din Europa pentru trei tipuri de materiale – aluminiu, sticlă și PET – un sistem care astăzi este sursă de inspirație și de know how pentru alte state europene. Este important de analizat cum trebuie făcută extinderea acestui SGR la alte fracții de ambalaje sau deșeuri din textile și electronice, astfel încât performanța sistemului să se mențină în materie de colectare și să se îmbunătățească în ceea ce privește optimizarea costurilor și a impactului de mediu. Conform SNEC, România poate deveni un pol de circularitate european și un pivot în reciclarea ambalajelor pe piața europeană, ceea ce ar putea conduce la o amprentă de carbon mult diminuată, dar și la crearea unor locuri de muncă și la creșterea volumelor de export pentru materialul reciclat.

Nu în ultimul rând, al treilea argument ține de asigurarea unui cadru fiscal și a unui mediu concurențial onest pentru participanții pe lanțul valoric al circularității materialelor, astfel încât reutilizarea materialelor reciclate să devină rentabilă în activitatea economică. Astfel, cercul economic se poate închide fără o influență majoră pe piață a materialelor reciclate în afara Uniuniii Europene.

Potrivit promotorilor SNEC, economia circulară va aduce beneficii precum reducerea presiunii asupra mediului, o mai mare securitate a aprovizionării cu materii prime, creșterea competitivității, stimularea inovării, stimularea creșterii economice și crearea de locuri de muncă. Iar consumatorii vor beneficia de produse durabile și inovatoare care le vor spori calitatea vieții și le vor aduce economii pe termen lung.

Toate aceste argumente și soluții, precum și multe altele, vor fi abordate în seria de conferințe CircularECON, pe care Piața o deschide începând cu 31 martie 2026.