În cel de-al doilea val al studiului „COVID19”, MEDNET Marketing Research Center a abordat teme precum atitudini și îngrijorări personale, așteptări pentru viitor legate de viața familială dar și socială, comportamente de consum și achiziție.

O primă concluzie este că, în această perioadă, ne confruntăm cu o populație mai puțin încrezătoare în eradicarea pandemiei COVID-19 în viitorul foarte apropiat.

Dacă în aprilie 2020, 72% dintre respondenți considerau că sfârșitul pandemiei COVID-19 va fi undeva între 1-5 luni (25% apreciau chiar două luni), în momentul de față aproximativ jumătate dintre ei nu se mai simt la fel de încrezători. Pe fondul creșterii numărului de cazuri, dar și a expunerii la informații care au dus la o mai bună înțelegere a fenomenului, aproximativ jumătate dintre respondenți (45%), consideră că sfârșitul pandemiei ar putea fi după mai mult de un an și doar 11% mai văd eradicarea ei în viitorul foarte apropiat, următoarele 1-5 luni.

Așteptările privind o nouă pandemie

De data aceasta, procentul celor care cred că este posibil ca o pandemie similară să afecteze omenirea în următorul an este de 43%, cu peste 10 puncte procentuale mai mare decât în primăvară. La fel, și procentul celor care cred că o criză similară ar putea afecta omenirea în următorii cinci ani a crescut la 33%, față de 27% în aprilie 2020.

Care sunt principalii factori de îngrijorare?

Dacă ne uităm mai atent la principalii factori de îngrijorare în rândul românilor, situația economică a țării este cel ai important factor de stres pentru 55% dintre respondenți, urmată de pandemia COVID-19 și sănătatea familiei, cu 48%, și situația financiară personală, cu 46%. Situația locului de muncă și relațiile cu familia și prietenii sunt cele mai mici surse de îngrijorare pentru respondenți.

Cum a impactat COVID-19 comportamentul de economisire și consum?

În luna aprilie a acestui an, 57% dintre respondenți spuneau ca vor economisi mai mult, chiar și după ce va trece pandemia. Șase luni mai târziu, procentul a scăzut la 48%, dar ramâne totuși ridicat, concomitent cu un comportament de cheltuieli ce se dovedește încă precaut. Astfel, în privința cheltuielilor ce necesită bugete mai mari, deși se simte o oarecare relaxare, aceasta tinde să fie una prudentă. Față de aprilie 2020 procentul celor care declară ca vor face achizițiile necesare pentru amenajarea unei locuințe a scăzut la 20%, de la 22%, probabil și datorită faptului că în perioada stării de urgență oamenii au profitat de timpul disponibil și și-au făcut reamenajări în locuințe . În același timp, crește ușor numărul celor care declară că vor face achiziții de produse electronice / electrocasnice / IT la 17% (de la 14%) și al celor care intenționează să achiziționeze un automobil în următoarele șase luni: 15%, față de 10% - mai ales în rândul tinerilor până în 30 de ani, cu venituri mari.
Și ponderea celor care intenționează să contracteze un credit este de 8% în septembrie 2020, față de zero acum șase luni.

Ce comportamente declanșate de Covid ne vor însoți și de acum înainte?

Comportamentul de plată a suferit și el schimbări în timpul pandemiei. Aproape jumătate dintre respondenți intenționează să continue să folosească mai mult plățile cu cardul sau telefonul și în perioada următoare.
Intenția de a achiziționa mai mult online este și ea în creștere față de perioada aprilie 2020 (34% vs. 24%). În ceea ce privește intenția de a cumpăra de la producători români, deși se menține la un nivel înalt 34%, ea este totuși în scădere față de perioada aprilie 2020, 46%.

Nevoia de pregătire pentru situații neprevăzute se reflectă și prin tendința unui număr semnificativ de persoane (40-41%) de a păstra stocuri de alimente și medicamente în continuare, diferențele înregistrate în acest sens comparativ cu perioada de urgență nefiind semnificative din punct de vedere statistic.

Cumpărăturile alimentare

Comparabil cu perioada stării de urgență (aprilie 2020), frecvența cumpărăturilor a mai crescut în această perioadă, așa cum era și normal. Dacă, acum câteva luni, peste o treime dintre respondenți (38%) făceau cumpărături preponderent o dată pe săptămână, acum majoritatea (47%) aleg să facă acest lucru de 2-3 ori pe săptămână. Si numărul celor care fac cumpărături zilnic sau aproape zilnic a crescut comparabil cu perioada carantinei, ceea ce demonstrează o tendință de întoarcere la rutina obișnuită.

Principalul loc de unde majoritatea românilor aleg să își facă cumpărăturile nu s-a schimbat de la începutul pandemiei și până în acest moment. În continuare, la fel ca în perioada de carantină, cei mai mulți dintre respondenți (95%) își fac cumpărăturile din magazine fizice. Pentru cumpărăturile din prezent, 51% dintre respondenți preferă un magazin fizic, dar nu neapărat cel mai apropiat de locuință.

Un alt comportament schimbat este și apelarea la un magazin online, care a demonstrat o scădere, pe măsură ce relaxarea a apărut în rândul populației și obiceiul de a merge fizic la cumpărături s-a reluat (11% în perioada carantinei vs. 2% acum).

Cum va fi viața după pandemie?

Studiul MEDNET a fost realizat în luna septembrie pe un eșantion on line de 1.000 de respondenți din mediul urban, cu vârste între 18 și 65 de ani. Majoritatea respondenților, 70%, sunt angajați cu normă întreagă, iar peste jumătate dintre ei au în gospodărie cel puțin un copil sub 18 ani.