Piaţa a invitat personalități din 7 companii care activează în industria de research să anticipeze schimbările majore ale comportamentului de cumpărare și consum din 2020 vs cel din 2010. Precedenta criză economică este încă proaspătă în memorie, astfel că experiența acumulată atunci este valorificată în prezent cu scopul prefigurării noului profil al consumatorului.

ALEXANDRA COJOCARU, PARTNER, UNLOCK MARKET RESEARCH

Cel mai important aspect atunci când vorbim de consum şi cumpărare este să înţelegem omul din spatele acestor acte. Cred că nu putem vorbi de similitudini şi diferenţe de comportament fără a începe să discutăm despre similitudini şi diferenţe în ceea ce priveşte mentalitatea, starea de spirit şi atitudinile pe care le au consumatorii.

Aceste comportamente au apărut practic din panică, reactivitate la situaţia economică, majoritatea suferind scăderi ale veniturilor. În 2010, oamenii s-au reorientat foarte mult către pieţe, produse româneşti şi magazine mai mici, unele dintre aceste preferinţe şi schimbări rămânând active pentru mai mult timp. Spre exemplu „naţionalismul” apărut atunci, apetitul românilor pentru produse româneşti şi branduri româneşti, a rămas şi a crescut de la an la an, luând multe valenţe. Pragmatismul s-a transformat în selectivitate, am învăţat să analizăm lucruri şi să facem alegeri care ne aduc cu adevărat valoare adăugată.

Criza de acum este simţită însă foarte diferit de consumator faţă de 2010. Diferenţa vine mai degrabă la nivel de mentalitate şi cadru emoţional. Deşi la început cele mai mari temeri ale românilor erau legate de situaţia financiară, deja la finalul perioadei de carantină (în aprilie) din ce în ce mai mulţi se preocupau de sănătatea lor mentală şi de posibilităţile de a petrece timpul liber.
Financiar, oamenii sunt mai pregătiţi ca atunci, şi mai optimişti. Au mai multă încredere că se vor descurca, au deja nişte resorturi şi soluţii din experienţele anterioare.

Însă nu ştiu la ce să se aştepte, de aceea prima reacţie la această nouă criză a fost de a umple cămara, de a face stocuri şi provizii. Frica şi dorinţa de a fi pregătiţi de data aceasta pentru criză au fost arme cu două tăişuri – blocăm pentru siguranţă. După acest moment de panică şi incertitudine, lumea a început încet-încet să se adapteze şi, cel mai important lucru, să se tempereze.

Este foarte important să monitorizezi comportamentele şi în special atitudinile oamenilor în această perioadă, pentru că ele sunt seminţele şi semnele cele mai importante pentru a putea anticipa următoarea etapă, post criză. În acest moment este foarte dificil de făcut previziuni, deoarece oamenii sunt încă în expectativă, nu ştiu dacă puterea lor de cumpărare va rămâne la fel sau nu. Însă unele comportamente au început să se definească.

Cel mai important comportament, care cel mai probabil va rămâne şi în a doua jumătate a anului 2020, este consumul responsabil. Conform Unlock Crisis InsightsMeter, 61% dintre consumatori declarau în aprilie 2020 că încep să cumpere numai ce au nevoie şi 42% declarau că vor să fie mai atenţi şi mai responsabili cu ceea ce consumă.

Cumpărături mai rare, pentru mai multe zile

Dacă este să facem o comparaţie cu 2010 şi cu obiceiurile de cumpărare care au rămas în urma crizei de atunci, cel puţin pentru a doua parte a anului 2020 cel mai probabil oamenii nu îşi vor schimba tiparul nou format – de a merge mai rar la cumpărături şi de a cumpăra pentru mai multe zile – însă cu siguranţă vor adapta coşul. Nu vor mai face stoc, însă îşi vor păstra cel mai probabil o mică rezervă. Dacă înainte oamenii cumpărau de multe ori strict pentru masa următoare, acum ei mai degrabă vor avea tendinţa de a cumpăra pentru câteva zile.

Hypermarketurile şi supermarketurile mari au câştigat destul mult în preferinţele consumatorilor în această perioadă. Eficienţa în cumpărături şi să găseşti totul în acelaşi loc au fost criterii vitale.

Spre deosebire de 2010, unde criza a lansat o goană după promoţii, discounturi, boom de mărci private şi competiţie pentru cel mai mic preţ, acum situaţia este diferită. Selectivismul cu care au intrat în această criză îi face pe consumatori să nu mai aleagă doar în funcţie de preţ, ci în funcţie de valoare – ce primesc de banii pe care îi plătesc -, de calitate - cât de naturale şi sănătoase sunt produsele -, şi de responsabilitatea mărcii - câte de implicată este aceasta în ceea ce se întâmplă în jur.

Practic, vedem un nou tip de coş de cumpărături faţă de clasicul ieftin şi mult sau puţin şi scump. Acum coşul este ponderat şi valoros.

Pe scurt, cel mai bine putem descrie consumul şi cumpărarea din următoarea perioadă ca „responsabile”. Acesta este conceptul cheie la care românii încearcă să ajungă. Este destul de dificil de previzionat cât de bine vor reuşi, însă este important de reţinut că sunt conştienţi că acesta este drumul pe care vor să meargă.

Ce învățăm din experiența de acum 10 ani
Dacă ne întoarcem la experienţa de acum 10 ani, cel mai important aspect pe care trebuie să îl reţinem este că în unele cazuri şi comportamentul poate genera atitudini. Chiar dacă ajungem să facem anumite lucruri forţaţi de împrejurări, atunci când vedem beneficiile lor vom continua să le practicăm.

Practic, mărcile/ business-urile „câştigătoare” vor fi acelea care vor înţelege această nevoie şi vor răspunde la ea într-un mod responsabil. Adică cele care vor oferi experienţele de care au nevoie oamenii, însă în acelaşi timp îi vor ajuta să se ţină pe direcţia de consum responsabil pe care şi-au propus-o.