Când preţul aurului creşte susţinut, sunt semne de recesiune. Asta spun toţi marii economişti ai lumii. Preţul oficial al gramului de aur a crescut la BNR, în prima jumătate a anului, de la 169,8 lei gramul pe 3 ianuarie la peste 200 de lei gramul în prezent. Preţul aurului înregistrează creşteri importante şi pe piaţa internaţională, unde se situează la maximul ultimilor şase ani fiind cotat la peste 1.504 dolari uncia, cu o tendinţă de creştere. Preţul este însă mai redus faţă de maximele atinse în 2011, când a depăşit 1.800 de dolari uncia.

Evoluţia preţului aurului este însă doar o consecinţă a conjuncturilor economice nefavorabile care adună nori negri pentru economiile ţărilor din zona euro. Germania intră oficial în recesiune tehnică, începand cu trimestrul trei al acestui an. Informatia este confirmată de Bundesbank , după al doilea trimestru consecutiv de scădere economică. Reculul acestor „furtuni” va fi resimţit şi de ţările membre ale Uniunii Europene ale căror schimburi comerciale se bazează pe comerţul intracomunitar. Aşa cum este cazul României, cu o dependenţă de 70% faţă de evoluţia economiilor dezvoltate din Europa.

Care sunt semnalele ce stârnesc îngrijorare

Economia Uniunii Europene a înregistrat în al doilea trimestru din 2019 cele mai slabe performanţe din ultimii cinci ani, cu o creştere trimestrială de doar 0,2%. Trendul economiei UE este unul evident descrescător, din partea a doua a anului 2017. Tonul a fost dat de state din zona euro, printre care se numără Germania, Franţa şi Italia şi Olanda, parteneri importanţi ai României în comerţul exterior, ţări cu care suntem şi puternic integraţi în lanţurile de producţie şi care au companii puternice pe piaţa românească. Oficial, Germania este în recesiune tehnică în acest moment, după ce în primele două trimestzre din 2019 a întregistrat scăderi ale ritmului economiei.

Potrivit datelor Eurostat, România s-a situat în luna mai pe locul doi în topul scăderilor producţiei industriale din ţările UE în raport cu luna precedentă şi pe locul trei în diminuarea producţiei industriale faţă de aceeaşi lună a anului precedent. În raportarea anuală figurăm cu -2,3%, după Malta (-5,1%) şi Germania (-4,3%). Dacă Malta este puţin relevantă, în schimb Germania reprezintă motorul economiei europene şi este principalul partener comercial al României.

Inflaţia în luna iulie a fost de 4,1%, după ce raportul BNR privind inflaţia în trimestrul 2 arăta o uşoară scădere faţă de primul trimestru, la 4%, ca urmare a scăderii preţului petrolului. În luna mai, România înregistra cea mai mare rată anuală a inflaţiei din Uniunea Europeană, de 4,4 %, faţă de rata anuală a inflaţiei în UE de 1,6 % şi de rata inflaţiei în zona euro, care a fost de 1,2%.

Riscurile la adresa evoluţiei economice globale rămân în general, conectate la instabilitiatea relaţiilopr comerciale SUA – China,alături de incertitudinea legată de politicile comerciale ale SUA, ceea ce ar putea prelungi actuala tendință descendentă a comerțului și a industriei prelucrătoare la nivel mondial. Această situație ar putea avea repercusiuni negative asupra economiei mondiale, inclusiv prin perturbări ale piețelor financiare - de aici şi preţul în creştere al aurului. De asemenea, tensiunile din Orientul Mijlociu amplifică potențialul de creștere semnificativă a prețurilor petrolului. Pe plan intern al Uniunii Europene, Brexit rămâne o sursă majoră de incertitudine. Există riscuri semnificative care planează asupra factorilor de creștere pe termen scurt și a dinamicii economice a zonei euro. Dificultățile din industria prelucrătoare, dacă persistă, ar putea influența și alte sectoare și ar putea afecta negativ condițiile de pe piața muncii, consumul privat și, în cele din urmă, creșterea economică.

Pesimiştii pronunţă tot mai des termenul recesiune. Optimiştii spun că este punctul de minim al unei evoluţii ciclice a economiei globale. Mai multe detalii aici:

Cât de solidă este creşterea economică europeană şi ce factori de risc sunt pentru companiile româneşti