Luna noiembrie începe pentru toate companiile din industria bunurilor de larg consum cu proiectarea bugetelor de venituri, cheltuieli, investiții și dezvoltare pentru anul următor. Apoi se pregătesc toți pentru negocierile între furnizori și retaileri, negocieri care se preconizează a fi foarte dure, iar argumentele puse pe masă trebuie să fie imbatabile de fiecare parte.

Mai dificil decât în alți ani, finalul lui 2023 vine cu un set de probleme pe care trebuie să le depășească atât furnizorii, cât și retailerii. Cele mai importante dintre ele ar fi evoluția incertă a inflației, evoluția prețurilor materiilor prime și a utilităților, riscul valutar, continuarea războiului din Ucraina, izbucnirea unui război în Orientul Mijlociu ce s-ar putea extinde și, nu în ultimul rând, un pachet de măsuri fiscale menit să peticească bugetul de stat pe seama companiilor private și a consumatorilor români.

Cu certitudine, atât furnizorii cât și retailerii vor porni la negocieri cu argumente izvorâte din fiecare dintre problemele enumerate mai sus și care le afectează tuturor rezultatele obținute. Mai mult, toate aceste probleme vin pe fondul unei scăderi accentuate a consumului, parte determinate de scumpirile în lanț din 2023, parte generate de panică și de nevoia de a constitui un buget de siguranță pentru fiecare gospodărie.

Conform minutei publicată de BNR în urma ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale, din 5 octombrie, taxele și impozitele indirecte majorate prin pachetul de măsuri fiscale vor mări presiunile inflaționiste pe termen scurt, oprind traiectoria descrescătoare a inflației.

”Rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accelerat scăderea, coborând ușor sub nivelul prognozat, la 12,0 % în august, de la 13,5 % în iunie, în principal ca urmare a continuării decelerării alerte a creșterii prețurilor alimentelor procesate, dar și pe fondul temperării creșterilor de dinamică pe segmentul bunurilor nealimentare și pe cel al serviciilor, au remarcat membrii Consiliului”, se precizează în minuta BNR.

Factori ce au determinat descreșterea ratei anuale a inflației de bază au fost reducerea cotațiilor mărfurilor și a materiilor prime, în special cele destinate industriei agroalimentare, dar și plafonarea temporară a adaosului comercial la produse alimentare. Membrii Consiliului au constatat că se remarcă și o slăbire a transmiterii în prețurile de consum a costurilor mărite ale firmelor, în special cele salariale, precum și reducerea importului de inflație.

”Puterea de cumpărare a consumatorilor a continuat să se redreseze în iunie-iulie, dar într-un ritm mult încetinit, corespunzător evoluției dinamicii anuale a salariului net real din acest interval”, au remarcat o parte dintre membri ai Consiliului.

În termeni anuali, dinamica PIB a consemnat o nouă scădere semnificativă, până la 1,1% în trimestrul doi din 2023 de la 2,4% în trimestrul unu. Încetinirea e dată de scăderea consumului gospodăriilor populației. Exportul continuă să crească în timp ce importurile scad, tot ca urmare a scăderii cererii pentru consum.

Riscurile la adresa evoluției cursului de schimb al leului rămân ridicate, au apreciat membrii Consiliului, făcând referiri  la dimensiunea  considerabilă a dezechilibrului extern și la incertitudinile asociate procesului de consolidare fiscală.

În ceea ce privește evoluțiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor evaluări, rata anuală a inflației va continua să scadă până la finele anului curent în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu, publicată în Raportul asupra inflației din luna august, care anticipa coborârea acesteia la 7,5 % în decembrie 2023 și la 4,4 l% în decembrie 2024.

Pentru anul viitor, balanța riscurilor indică un sens ascendent, dată fiind perspectiva majorării și introducerii în debutul anului viitor a unor taxe și impozite indirecte în scopul continuării consolidării bugetare, al căror impact inflaționist va ridica pe termen scurt traiectoria ratei anuale a inflației peste cea evidențiată în prognoza din luna august, au semnalat în mai multe intervenții membrii Consiliului.
La două zile după ședința de politică monetară, pe 7 octombrie, a început războiul în Orientul Mijlociu, conflict ce aduce riscuri suplimentare și o altă perspectivă pentru reinflamarea inflației, prețul petrolului fiind deja pe un trend ascendent.

O escaladare a conflictului și o extindere a acestuia în mai multe țări din Orientul Mijlociu va avea impact nu doar asupra prețurilor carburanților, dar și asupra unor rute de aprovizionare cu mărfuri și materii prime pentru economiile europene. Asta ar înseamna practic o revenire la statusul din februarie 2022, când o serie de rute de transport au fost blocate ca urmare a izbucnirii conflictului dintre Rusia și Ucraina.

Ceea ce pentru membrii Consiliului de Administrație al BNR reprezintă un factor pozitiv în discuțiile legate de politica monetară și dobânda de referință, pentru industria FMCG nu este nici pe departe un aspect pozitiv – reducerea consumului în gospodării. Dacă pentrtu politica monetară o reducere a deficitului comercial extern înseamnă un beneficiu pentru stabilitatea moinedei, pentru industria bunurilor de larg consum o astfel de contracție presupune recalibrarea proiecțiilor privind producția, vânzările și marjele care să asigure funcționarea în parametrii optimi a companiilor de producție.

Pentru retaileri, menținerea tendinței de reducere a consumului pentru gospodării va avea ca efect revenirea la campaniile de marketing axate pe PREȚ și promoții de preț, așa cum s-a întâmplat în perioada crizei financiare din 2009-2010. Campaniile de marketing de atunci, axate pe promoțiile de preț, s-au prelungit până în anul 2013, ceea ce a făcut ca negocierile cu furnizorii să crească în duritate și tensiunile dintre aceștia și retaileri să se acutizeze.

Cam în același punct suntem și la acest sfârșit de an, iar de evoluția conflictului dintre israelieni și palestinieini depinde cât de tensionate ar mai putea deveni negocierile furnizorilor cu retailerii, față de nivelul de tensiune deja existent.