Industria FMCG negociază în aceste zile forma finală a Hotărârii de Guvern privind implementarea Sistemului Garanție-Returnare(SGR) pentru ambalaje din plastic și metal cu capacități cuprinse între 0,1 litri și 3 litri. HG-ul cu pricina a separat industria bunurilor de larg consum în două tabere.

Pe de o parte, imbuteliatorii de bere, sucuri și ape minerale, fiind primii vizați de colectarea ambalajelor prin responsabilitatea extinsă a producătorilor, se consideră îndreptățiți să devină administratori ai SGR, probabil prin intermediul asociațiilor patronale.

Pe de altă parte, retailerii mari, reprezentați în negocieri prin AMRCR, dar și comercianții locali, reprezentați de Asociația Națională a Comercianților Mici și Mijlocii din România(ANCMMR), precum și Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din Romania (ACDBR), consideră că abordarea SGR din perspectiva actualului proiect de act normativ introduce pe piață un monopol conform căruia retailerii sunt obligați să realizeze investiții și să aloce spații pentru colectarea ambalajelor, dar nu poate deține controlul asupra managementului sistemului, asupra gestiunii resurselor acumulate de sistem și a distribuției echitabile a acestor resurse.

Hotărârea de Guvern ar fi trebuit publicată în Monitorul Oficial în luna decembrie și să intre în vigoare începând cu 1 ianuarie 2021, conform angajamentelor asumate de guvernul fostului premier, Ludovic Orban, pentru evitarea unui nou infrigement pe mediu pentru România.

Ultimele dezbateri publice pe baza proiectului de HG, derulate de fostul ministru al mediului, Mircea Fechet la jumătatea lunii decembrie, s-au lovit de opoziția retailerilor IKA și LKA, prin cele două asociații – AMRCR și ANCMMR – opoziție la care a subscris și Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din Romania (ACDBR). Cele trei asociații au susținut că modul în care proiectul de HG stabilește selectarea administratorului SGR instituie practic un monopol pe această piață. Deși fostul ministru al mediului, Mircea Fechet,a susținut în repetate rânduri în cadrul dezbaterilor că numirea unei societăți non profit în calitate de administrator nu ar fi în corcondanță cu instituirea unui monopol, acesta și-a luat angajamentul de a consulta Consiliul Concurenței în acest sens.

Dar Mircea Fechet a fost înlocuit din funcție. Noul ministru al mediului, Tánczos Barna, a preluat sarcina de a publica în Monitorul Oficial un proiect de HG disputant și contestat de o parte a industriei implicate. La numai 2 zile de la preluarea portofoliului de ministru, Tánczos Barna a primit din partea celor trei asociații contestatare – AMRCR, ANCMMR și ACDBR – un apel de a retrage proiectul de Hotărâre de Guvern pentru stabilirea sistemului de garanţie-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile și de a proroga termenul de adoptare a acestui act normativ, de 1 ianuarie 2021 prevăzut în art.10 alin(5) al OUG 74/2018. Surse din interiorul Ministerului Mediului susțin că apelul transmis de asociații a fost dublat de un lobby foarte puternic din partea membrilor acestora, astfel încât proaspătul ministru a decis prorogarea termenului de 1 ianuarie 2021 și și-a asumat indirect posibile sancțiuni din partea Comisiei Europene.

Negocierile se duc acum cu fiecare tabără în parte

Confirmarea acestei rupturI în industria bunurilor de larg consum a venit în prima parte a acestui an. În absența unui răspuns oficial din partea Consiliului Concurenței privind instituirea unui monopol, în cazul SGR-ului administrat de o organizație nonprofit, ministrul mediului Tánczos Barna a demarat noi runde de discuții cu fiecare dintre aceste tabere. Ieri, 11 ianuarie, a avut loc întâlnirea cu reprezentanții Asociației Berarii României și ai Asociației Naționale pentru Băuturi Răcoritoare.
”A fost o primă întâlnire foarte bună și mă bucur că marii producători sunt hotărâți să se implice în crearea de la zero a unui sistem eficient de garanție returnare pentru ambalaje. Am convenit cu ei, așa cum sper să o facem cu toți factorii implicați în proces, să pornim de la feedback-ul primit în procesul de consultare publică și să eliminăm vulnerabilitățile semnalate”, a declarat ministrul Tánczos Barna.

În cursul zilei de azi și referitor la același subiect, demnitarul se va întâlni cu reprezentanții comercianților. ”Îmi doresc să obținem mâine același angajament ferm și din partea rețelelor comercianților mari și mici, precum și din partea distribuitorilor. Dacă înțelegem toți că SGR este soluția optimă de care România are nevoie, pentru a-și rezolva problema deșeurilor odată pentru totdeauna, atunci cu siguranță fiecare dintre noi va avea de câștigat”, a explicat ministrul.

Un răspuns oficial de la Consiliul Concurenței ar putea veni în cursul săptămânii viitoare. Dar având în vedere faptul că în alte 5 state membre ale Uniunii Europene au fost înființate sisteme garanție-returnare unice, fără să se fi considerat că reprezintă o încălcare a normelor concurențiale la nivel european, este de șteptat ca și Consiliul Concurenței să abordeze această Hotărâre de Guvern prin prisma beneficiilor pe care le poate aduce consumatorilor și societății și nu prin prisma prejudiciilor pe care închiderea pieței deșeurilor din ambalaje, prin actul normativ, le-ar aduce unor companii.

Când doi se ceartă, al treilea stă la pândă

Accesul la administrarea SGR nu este doar în vizorul celor două tabere constituite din asociații patronale ale unor companii din industria bunurilor de larg consum. Cum implementarea sistemului poate reprezenta, practic, deschiderea unei piețe de sute de milioane de euro anual, în funcție de gradul de colectare, OIREP-urile sunt și ele foarte interesate să fie implicate în administrarea SGR. Atuul și argumentul foste al companiilor OIREP(fostele OTR-uri) îl reprezintă experiența în administrarea unor astfel de sisteme, la dimensiuni mai mici, dar și existența unei infrastructure de logistică și transport, prin care acestea își desfășoară activitatea încă de la înființare.

Astfel, este posbil ca în urma acestei reluări a discuțiilor și negocierilor, dacă cele două tabere nu vor ajunge la un numitor comun, OIREP-urile să devină varianta de compromis pentru activarea SGR în regim de urgență. O variantă pe care, în prezent, nici furnizorii de produse, nici retailerii, nu o agreează.