Anul 2018 vine cu prognoze pozitive în ceea ce priveşte economia mondială. Conform raportului Global Economy Watch, realizat de PwC, creşterea economică globală în 2018 va fi de aproximativ 4%, fiind cel mai bun an din perspectivă economică din 2011. Cu toate acestea, creşterea este determinată în proporţie covârşitoare de evoluţiile economice ale unor ţări din Asia şi Africa, în timp ce în SUA şi Uniunea Europeană economiile dezvoltate vor înregistra creşteri moderate, având de înfruntat mai multe provocări decât economiile asiatice. Printre acestea, Brexitul, alegerile generale programate pentru acest an în mai multe ţări cu economii dezvoltate dar şi tendinţele naţionaliste de protecţionism economic sunt elemente ce vor determina o reducere a turaţiei pentru motoarele economiei în ţările G20.
În România, 2018 a demarat cu câteva acţiuni ce vor influenţa evoluţia consumului în acest an, dar şi cu un portofoliu de modificări legislative în zona fiscalităţii adoptate în 2017 şi care îşi vor pune amprenta asupra evoluţiei companiilor din industria bunurilor de larg consum. Dacă o parte din aceste modificări se vor dovedi a fi o povară fiscală pentru antreprenorii din industria FMCG, atunci impactul asupra consumului poate fi mai mare decât cel estimat în traportările anuale. Mă refer îndeosebi la estimările privind colectarea de taxe şi impozite la buget, estimări care, în cazul în care nu vor fi atinse, vom asista din nou la rectificări bugetare bazate pe tăierea finanţărilor pentru anumite investiţii publice, măsuri ce generează şomaj dar şi o uşoară reducere a puterii de cumpărare la nivel naţional.
Dar care sunt cele mai importante provocări pentru industria bunurilor de larg consum în 2018?

Dobânzile şi impactul lor în consum

Un prim semnal a fost dat de Banca Naţională a României, care a majorat la început acestei săptămâni dobânda de referinţă de la 1,75% la 2%. Determinată de creşterea peste aşteptări a inflaţiei în ultimele luni din 2017, majorarea dobânzii de referinţă scumpeşte creditele, atât cele de consum contractate de populaţie cât şi creditele pentru investiţii sau cele utilizate în activităţi comerciale sau de producţie. Dacă pentru producătorii din industrie această măsură se traduce în costuri de producţie mai mari, pentru retaileri impactul va fi resimţit în coşul de consum al clienţilor ce au credite în lei, aceştia fiind nevoiţi să reducă din cheltuielile cu consumul pentru a-şi achita ratele la credite deja contractate.

Cursul euro/dolar pune presiune pe preţurile materiilor prime

Cursul euro/dolar va fi influenţat în 2018 atât de negocierile privind Brexitul, de deciziile privind politzica economică a SUA dar şi de rezultatele alegerilor politice din economiile europene dezvoltate. Pieţele financiare internaţionale se pregătesc pentru o volatilitate sporită a acestei rate de schimb la jumătatea anului 2018 şi anticipează primele efecte pe bursele de mărfuri începând cu luna august. Din experienţele precedente, analiştii estimează o oscilaţie mai mare pentru produse precum cafeaua, zahărul şi carnea de porc,categorii ce ar putea înregistra creşteri ale preţurilor mai mari de 1,5% până în septembrie, în timp ce produse precum cerealele, oleaginoasele şi carnea de vită şi cea de pasăre vor înregistra oscilaţii moderate ale preţurilor, în absenţa unor factori neprevăzuţi în acest moment.

Brexitul şi efectul asupra exportatorilor români

România a pierdut startul în ceea ce priveşte negocierea oportunităţilor ivite în interiorul Uniunii Europene generate de Brexit. Şi în ceea ce priveşte preluareaşi localizarea în România a unor Agenţii europene, dar şi în ceea ce priveşte exitul unor corporaţii care îşi transferă centrele de coordonare din capitala britanică. Polonia anunţa în septembrie că 5 companii multinaţionale au demarat transferul din City(cartierul financiar londonez) în Varşovia, în timp ce în Ungaria sunt transferate 3 centre logistice şi în Bulgaria unu. România rămâne doar cu relaţiile economice bilaterale, care au însumat în 2016 aproximativ 4,02 miliarde de euro, iar în 2017 estimările sunt de 4,1 miliarde de euro. Din această valoare, aproximativ 6,1 %, adică 225 milioane de euro reprezintă valoarea produselor agroalimentare pe care companiile româneşti le exportă în Marea Britanie. Statutul acestor exporturi se va clarifica abia atunci când vor fi stabilite în mod clar condiţiile relaţiilor comerciale dintre companiile europene şi piaţa britanică, existând posibilitatea ca în anumite sectoare exporturile să devină nerentabile. Să nu anticipăm totuşi, dar nici să nu pierdem din vedere acest aspect important pentru industrie. Printre cei mai expuşi acestor riscuri sunt producătorii de carne de pasăre şi preparate din carne de pasăre, această categorie de produse reprezentând peste 30% din valoarea exporturilor agroalimentare româneşti către britanici.

Stabilitatea fiscală – principala problemă a mediului intern de business

Stabilitatea fiscală şi degradarea climatului de afaceri fac parte din principalele trei preocupări a peste 60% din managerii companiilor din România, conform studiilor realizate la sfârşitrul anului 2017 de mai multe companii de research. Modificătrile aduse legislaţiei fiscale, corelate cu incertitudinile privind capacitatea de colectare a taxeplor pentru asigurarea veniturilor bugetare, sunt principalul motiv pentru care mai mult de jumătate din companiile multinaţionale au decis creşterea provizioanelor de risc pe piaţa românească în 2018. La acestea se adaugă modificarea legislaţiei pentru dezincriminarea unor infracţiuni cu aspecte economice, fapt ce a condus la o degradare a climatului de afaceri. Un raport al Băncii Modiale, citat de ambasadorul SUA în România, Hans Klemm, arată că România a coborât sun Republica Moldova în ceea ce priveşte indicatorii ce descriu climatul de business şi atrage atenţia asupra impactului negativ pe care această evoluţie o va avea în viitor asupra economiei locale şi asupra puterii de cumpărare a populaţiei. Tot stabilitatea fiscală este problema pe care o dezbat şi analiştii de la PwC când vine vorba despre economia românească în 2018.„Pentru o creștere economică sustenabilă pe termen lung este nevoie de predictibilitate, stabilitate financiară, fiscală și consens politic asupra unor proiecte majore. Este nevoie ca mediul de afaceri să poată conta pe termen lung pe aceleași reguli ale jocului astfel încât să-și poată planifica mai bine investițiile. În același timp, este nevoie de o majorare a investițiilor publice și de creșterea eficienței acestora”, spune Ionuț Simion, Country Managing Partner PwC România, despre mediul de afaceri din economia locală.

 

Răfuiala cu multinaţionalele – ineficientă şi păguboasă

Răfuiala autorităţilor cu companiile multinaţionale – preluată de la vechea legislatură şi dezvoltată succesiv de ultimele două guverne, continuă să infuenţeze negativ atât activitatea economică, dar şi apetitul pentru consum. Rapoartele Băncii Naţionale asupra mediului de afaceri menţioneză climatul ostil ca efect important al creşterii economisirii, atât în rândul populaţiei cât şi în cazul companiilor. În rândul populaţiei, creşterea economisirii se realizează parţial printr-o limitare voluntară a consumului, determinată în principal ca urmare a temerilor cu privire la o potenţială viitoare criză economică sau la posibilitatea pierderii locului de muncă. Cert este că la sfârşitul anului trecut, populaţia era creditor al băncilor, poziţia netă de creditor a populaţiei depăşind 40 de miliarde lei. Acest apetit pentru economisire vine pe fondul unor declaraţii tot mai agresive ale autorităţilor cu privire la „exportarea profiturilor” de către companiile multinaţionale care operează pe teritoriul României. În contextul în care în aceste companii lucrează peste 34% din forţa de muncă legal înregistrată în România, temerile angajaţilor şi orientarea acestora către economisire este deplin justificată.