După un avans de 5,6% în 2021, economia României este aşteptată să crească cu cca +4,5% în acest an. În acelaşi timp, inflaţia va depăşi 10% în prima jumătate a anului iar costurile foarte mari ale energiei afectează deja în egală măsură industriile locale şi bugetele personale. Consumul este principalul motor al PIB în România, iar industria bunurilor de larg consum a contribuit semnificativ la creştere pe parcursul celor doi ani de pandemie, deoarece a preluat o parte din bugetele care înainte se cheltuiau pentru activităţi în afara casei.

Conform datelor de Retail Audit NielsenIQ, în 2021 retailul de FMCG a crescut cu +7,5% în valoare faţă de anul anterior, România avansând mai rapid decât media europeană. Comparativ cu media Europei de Est, a cărei evoluţie reflectă şi inflaţia galopantă din ţări precum Turcia, dar şi Ucraina sau Belarus, România a crescut în principal din volumele consumate (+6%).

Valoarea vânzărilor a înregistrat creşteri în toate macro-categoriile de produse, cu un avans maxim pentru băuturile non-alcoolice (+10.2%) şi alcoolice (+8.0%), urmate de produsele alimentare (+7.4%) şi cele non-alimentare (+4.1%).

Aceste creşteri de vânzări s-au datorat în principal creşterii cantităţilor cumpărate (+6% în volum), în timp ce efectul inflaţionist se observă doar marginal (+1,5%) în nivelul agregat al preţurilor în 2021. Deşi preţurile au început să crească încă de la finalul anului trecut la unele categorii de produse, romanii au apelat la câteva strategii pentru a-şi conserva bugetele: au folosit omni-shopping pentru a găsi online cele mai mici preţuri şi cele mai bune promoţii, au cumpărat mai des din magazinele de discount ori au început să aleagă produse mai ieftine.

Mărcile proprii ale retailerilor, în majoritate cu preţuri mai mici, continua să câştige teren în fața brandurilor de producător (+1.0% cota de piaţă), ajungând să reprezinte 15.1% în valoare din totalul vânzărilor de FMCG din România.

Avansul mărcilor private vine şi în urma dezvoltării canalelor de retail modern, atât în ce priveşte numărul de magazine (+8.5%) cât şi vânzările prin aceste canale. Exceptând benzinăriile, a căror evoluţie accelerată reflectă revenirea după restricţiile de circulaţie din 2020, cea mai mare creştere de vânzări faţă de anul anterior a fost înregistrată în canalul de Discount (+18.7%). Deşi Supermarket-urile mici şi Hipermarket-urile (+8.4% respectiv +5.4%) au înregistrat şi ele creşteri de vânzări, acestea sunt mai mici decât dezvoltarea numerică a magazinelor din reţelele respective. Retailul a continuat să beneficieze şi anul trecut de o parte a vânzărilor pierdute de HoReCa, ceea ce a făcut ca şi Comerţul Tradiţional, în scădere numerică până la cca 58,000 de magazine, să înregistreze creşteri semnificative de vânzări.

Comerţul online pentru bunuri de larg consum a continuat să crească accelerat în 2021 şi asistăm la o adevărată democratizare a acestui canal. Conform studiului NielsenIQ “E-commerce shopper trends” derulat pe parcursul lunii noiembrie 2021, penetrarea cumpărăturilor digitale este în continuă creştere, iar majoritatea noilor e-shopperi fac parte din categoria celor cu venituri mici (45%). Deşi mare parte dintre online-shopperi au declarat că au ales această variantă pentru a evita riscurile de infectare, 92% vor continua să apeleze la online şi anul acesta, atraşi în principal de diversitatea ofertelor disponibile (66%) şi de flexibilitatea modalităţilor de livrare (54%).

Romanilor le place însă în continuare să meargă la cumpărături, iar retailerii îi atrag cu produse şi oferte speciale. În trimestrul 4 din 2021, promoţiile au acoperit 23% din totalul vânzărilor derulate prin reţelele comerţului modern, dar acest procent a fost în scădere în comparaţie cu perioada sărbătorilor de iarnă a anului trecut, doar categoria băuturilor alcoolice înregistrând creşteri ale vânzărilor promo faţă de 2020. În toate canalele de retail (hyper, super şi discount) s-a observat o scădere a promoţiilor în ultimele luni ale anului, datorită presiunii inflaţioniste care a început să îi afecteze atât pe producători cât şi pe retaileri.

La ce să ne aşteptăm în 2022?