Nestlé România este parte integrantă a eco-sistemului local, partener al comunităților, al retailerilor și un angajator de top. În contextul actual geopolitic, economic și social, Nestlé practică un business rezilient, sănătos, sustenabil, un business care a ajutat atât partenerii de afaceri, cât și comunitățile locale.

“Pentru acest an ne dorim să continuăm să creștem în ritmul avut în primul semestru, 12,6%, să aducem pe piață produse sănătoase și de calitate, la prețuri accesibile tuturor, de asemenea, ne concentrăm pe dezvoltarea și consolidarea în continuare a unei echipe unite și puternice. În primele șase luni ale anului am angajat 55 de colegi noi în mai multe departamente. În a doua parte a anului, vom dezvolta proiectele de CSR pe care deja le-am început, finalizând anul cu o nouă campanie de plantare de copaci. Pentru 2023 planul este să continuăm investițiile în dezvoltarea portofoliului cu produse sustenabile”, declară Silvia Sticlea, Country Manager Nestlé România.

Creating Shared Value a fost întotdeauna fundamentală pentru modul în care Nestlé face afaceri. Societatea noastră poate avea succes doar pe termen lung, creând valoare atât pentru companie, cât și pentru societate. Nestlé se angajează pe deplin să accelereze transformarea către sisteme alimentare echitabile, cu emisii nete zero, care să poată hrăni toți oamenii. În noul raport CSV pe 2021, Nestlé explică modul în care sprijină tranziția către sisteme alimentare pozitive pentru natură. Pentru a putea atinge acest obiectiv este esențial ca fiecare parte din sistemul Nestlé să își aducă aportul, într-un mod localizat și adaptat atât realităților locale, cât și nevoilor consumatorilor și comunităților din fiecare țară.

În ultimii doi ani, Nestlé și-a redus emisiile absolute de gaze cu efect de seră, chiar dacă volumul său de afaceri a crescut semnificativ. Mai exact, a obținut o reducere de 4 milioane de tone de CO2, de exemplu, prin trecerea la energia electrică din surse regenerabile sau prin încurajarea utilizării îngrășămintelor naturale în agricultură. Nestlé a inițiat absorbții de 9,7 milioane de tone de CO2 prin soluții bazate pe natură în cadrul lanțului său valoric.

Nestlé investește 1,2 miliarde CHF până în 2025 pentru a contribui la construirea practicilor agricole regenerative. Inițiativele Nestlé vizează protejarea ecosistemelor, îmbunătățirea biodiversității și reducerea emisiilor cauzate de agricultură în lanțul de aprovizionare. Nestlé lucrează îndeaproape cu fermierii, furnizorii și comunitățile în care ne desfășurăm activitatea pentru a permite o tranziție echitabilă.

Nestlé își dorește portofolii de produse mai sustenabile prin inovație. Inovația stimulează produsele cu impact redus asupra mediului. În ultimii ani au fost lansate mai multe produse alimentare și băuturi bazate pe plante, cu emisii mai scăzute de dioxid de carbon.

Nestlé își intensifică acțiunile de transformare a ambalajelor sale în ambalaje 100% reciclabile sau reutilizabile până în 2025 și de reducere a utilizării materialelor plastice noi cu o treime, în aceeași perioadă. Compania a trecut anul trecut la ambalaje 100% reciclabile pentru brandul de dulciuri Smarties. Iar pentru Divizia Nespresso® a Nestlé România în 2018 am lansat un program de reciclare a capsulelor de cafea și am creat infrastructura de colectare și reciclare necesară.

Tendințele pe zona de nutriție și lifestyle în zona de sud-est a Europei

La începutul acestui an, Nestlé împreună cu agenția de research Masmi au realizat un studiu în domeniul nutriției în zona de sud-est a Europei, acolo unde Nestlé activează și s-au observat mai multe diferențe de comportament și de consum. Românii conștientizează cel mai mult impactul alegerilor alimentare asupra sustenabilității mediului (64%), în timp ce bulgarii într-un procent de 51% și sârbii numai 35%. Cetățenii români acordă o mai mare atenție informațiilor de pe ambalaj (53% citesc lista de ingrediente, iar 47% citesc informațiile nutriționale) prin comparație cu bulgarii care doar în procent de 44% citesc lista de ingrediente, respectiv 45% citesc informațiile nutriționale. Sârbii citesc cel mai puțin informațiile de pe ambalaje, doar 27% se uită la lista de ingrediente și doar 22% citesc informațiile nutriționale. Peste 60% dintre români găsesc aceste informații foarte utile, comparativ cu 50% dintre bulgari și 49% dintre sârbi. Printre factorii decisivi în alegerile alimentare, românii au menționat în ordinea importaței: ingredientele (72%), prețul (71%), valorile nutriționale (62%), sursa locală (61%), producția din surse sustenabile (60%).

În toate cele trei piețe, cei mai importanți factori care contribuie la un stil de viață mai sănătos sunt o dietă sănătoasă (60% în România) și activitatea fizică (51%). Când vine vorba de diferențele dintre țări, în România activitatea fizică și o alimentație sănătoasă sunt considerate ceva mai importante decât în Serbia și Bulgaria. O masă proaspăt gătită acasă este alegerea dominantă în rândul locuitorilor din toate cele trei țări, aceasta este principala masă de cel puțin trei ori pe săptămână pentru un număr mai mare de români (86%), comparativ cu cetățenii bulgari și sârbi (75%, respectiv 72%). Aproximativ jumătate dintre cetățenii din toate cele trei piețe consumă cel puțin 1-2 mese pe bază de plante pe săptămână. Mesele pe bază de plante, fără carne și proteine pe bază de plante sunt în general bine acceptate în rândul locuitorilor din toate cele trei țări (între 38% și 51% le consumă de cel puțin 3 ori pe săptămână). Spre exemplu, în România 51% dintre respondenți preferă alimentele pe bază de plante, 46% fără carne și 40% alimente cu proteine din plante. Cel mai mare potențial pentru dietele pe bază de plante este văzut în România și Serbia, unde peste 40% dintre consumatori intenționează să-și crească consumul acestui tip de alimente în în viitor, comparativ cu aproximativ unul din trei rezidenți sub 50 de ani în Bulgaria (28%).

Când vorbim despre cereale, principalele bariere pentru cumpărarea cerealelor integrale sunt gustul (36% dintre români) și prețul acestora (29%). Adulții consumă cereale integrale în medie de 2,8 ori pe săptămână în România, de 2 ori în Bulgaria și în mod similar în Serbia (de 1,8 ori). Copiii până la 16 ani în România, ca și adulții, par să consume mai frecvent cereale integrale decât în celelalte piețe (în medie de 3 ori pe săptămână, față de 2,5 ori în Bulgaria și de 1,8 ori pe săptămână în Serbia). Bogăția de fibre și rolul în prevenirea unor boli (cronice) sunt recunoscute ca beneficii importante ale cerealelor integrale pe toate cele trei piețe țintă.

În privința obiceiurilor de gătit, consumatorii români (39%) și bulgari (36%) includ mai des copiii în procesul de gătit, comparativ cu sârbii (15%). Părinții subliniază, în general, răbdarea suplimentară (56%), timpul prelungit de pregătire și gătit (47%), precum și îngrijirea suplimentară pentru a evita rănile copiilor (51%), ca fiind cele mai importante bariere care împiedică sau reduc practica implicării copiilor în procesul de gătit.

Legat de sursele de informare și sfaturi, medicii și nutriționiștii (48%) și experiența personală (15%) sunt surse primare de informare atunci când vine vorba de creșterea copiilor sănătoși în România. În România și Bulgaria mai mulți părinți se bazează pe sfaturile experților în acest domeniu în comparație cu părinții din Serbia, care se bazează mai des pe propriile experiențe personale și credințe.