Studiul Ipsos privind trendurile globale pentru anul 2023, lansat la începutul lunii martie, analizează comportamentul oamenilor și al companiilor în tranziția de la policriză, așa cum a fost ea definită de profesorul Adam Tooze, la permacriză, permanentizarea situațiilor tensionate din societate ca urmare a intervenției unor factori perturbatori multipli. Efectele stării de permacriză sunt perpetuarea stării de instabilitate și insecuritate.

”O policriză nu este doar o situație în care vă confruntați cu mai multe crize. Este o situație ... în care întregul este chiar mai periculos decât suma părților.” – Adam Tooze, profesor la Universitatea Columbia, New York

Conform Alinei Stepan, CEO Ipsos România & Bulgaria, pe lângă ideea de policriză – moment în care multe lucruri imprevizibile și rele se întâmplă simultan, vorbim despre permacriză, termen pe care dicționarul Collins l-a considerat cuvântul anului 2022 și pe care l-a definit ca fiind o perioadă prelungită de instabilitate și nesiguranță.

IPSOS Global Trends 2023 este cel mai mare studiu realizat până acum, include 50 de piețe, peste 48.000 de persoane intervievate din țări ce acoperă peste 70% din populația globală și 87% din economia globală. Practic, nu există continent care să nu fie inclus în studiu, iar țările în care s-au derulat investigații se află în diferite stadii de dezvoltare economică și socială.

Ipsos România pune la dispoziția companiilor interesate, contra cost, raportul pentru România, cât și cel pentru Bulgaria. Raportul pentru fiecare țară include toate trendurile. Pentru evenimentul de lansare a celei de a treia ediții a studiului în România Ipsos a decis să abordeze teme precum atitudinile românilor față de sănătatea fizică și locale, fenomenele de globalizare versus localizare, cum ne raportăm la structurile de putere și mișcările sociale din jurul nostru, la migrație și leadership. 

Atitudinea față de sănătate fizică și mentală: prioritățile românilor, total diferite de cele globale

Atitudinea față de sănătate în momentul de față, atât la nivel global cât și în România este în plină schimbare. După pandemie, oamenii nu se mai raportează la sănătate ca la o boală sau afecțiune fizică, sănătatea mentală fiind din ce în ce mai importantă. Datele Organizației Mondiale a Sănătății indică faptul că una din opt persoane are o afecțiune mentală diagnosticată și, de asemenea, sunt și studii care arată că una din două persoane, pe parcursul vieții, se întâlnește cu o afecțiune mentală de tipul depresiei sau anxietății.

În studiul Ipsos Global Trends 2023, oamenii au fost întrebați dacă simt nevoia să facă mai mult privind sănătatea lor fizică și emoțională. În România scorul privind sănătatea fizică este de 90%, comparabil cu 86% la nivel global, însă scorurile sunt ceva mai mici privind starea de bine și sănătatea mentală (82% în Romania și 80% la nivel mondial).

Dacă în 2018 cancerul era afecțiunea care preocupa cel mai mult populația globului, acesta în prezent a ajuns pe locul 3. La nivel global, oamenii au fost preocupați în 2022 de coronavirus, pe locul 2 fiind sănătatea mentală, preocupare ce a luat un avânt puternic după pandemie.

”La nivel global, coronavirusul, sănătatea mentală și cancerul ocupă primele locuri, însă românii sunt mult mai preocupați de cancer și de afecțiuni cardiovasculare și, nu întâmplător, acestea sunt afecțiunile care reprezintă principala cauză de mortalitate pe plan local. Ce este diferit în Romania este faptul că sănătatea mentală are o importanță mult mai scazută, ceea ce ridică întrebarea de ce pare că suntem atât de diferiți de media globală. Concluzia Ipsos este că sănătatea mentală este la fel de importantă, însă românii au tendința să zică mai degrabă că îi preocupă stresul decât sănătatea mentală. Motivul acestui joc semantic este că românii încă nu se simt confortabil să vorbească despre sănătate mentală sau sănătate mintală. E mult mai la îndemână, mai acceptabil pentru societate, să vorbim despre stres și oboseală”, a mai spus Laura Arpad.

Ca urmare, recomandarea Ipsos constă în evitarea folosirii expresiei de sănătate mentală în comunicare sau în alte inițiative interne sau externe ale companiilor și instituțiilor. Dacă la nivel global “mental health” este un termen cu conotații pozitive, aratând preocuparea față de propria persoană și stare de bine, în România are conotații mai degrabă negative.

Studiul a arătat că în România cancerul și afecțiunile cardiovasculare sunt cele mai preocupante și acest lucru se corelează cu faptul că România este pe penultimul loc în ceea ce privește speranța de viață, într-un clasament al țărilor din Uniunea Europeană. Acest lucru este în strânsă legătură cu investițiile și cu nivelul de dezvoltare a sistemului public de sănătate. Pe de altă parte, preocuparea față de aceste afecțiuni este legată de modul în care se raportează românii la prevenție.

Există inegalitati între țări, România fiind la coada clasamentului, dar există și o inegalitate în cadrul diverselor segmente sociale din România, în sensul că oamenii resimt că sunt anumite grupuri privilegiate care au acces mai ușor la sistemul sanitar și grupuri vulnerabile, cu acces limitat. 82% dintre români spun că “nu-mi permit acces la servicii bune de sănătate”, față de 61% la nivel global și 22% din români spun că „în țara mea nu există un standard egal între locuitori”.

Observam că există anumite inițiative la nivel global, de exemplu sunt companii care încep să includă în sistemul de beneficii pentru angajați programe de sănătate, ca și asigurări de sănătate, pentru părinții angajaților. Destul de puțin se întâmplă lucrul acesta în România. La nivel local, se pot însă observa inițiative salutare din partea clinicilor private, care au colaborări cu băncile pentru situații de urgență, oferind persoanelor din anumite categorii posibilitatea să acceseze credite cu dobândă foarte mică sau chiar cu dobândă zero in situații de urgență medicală. Aceste parteneriate pot reprezenta un real ajutor pentru grupurile vulnerabile.

În România există un nivel scăzut de încredere, atât în ceea ce privește calitatea sănătății, cât și încrederea în sistemul sanitar în general, iar scorurile sunt mici și față de media globală. Motivația este dată, pe de o parte, de realitatea și limitările sistemului medical din România, în special în ceea ce privește sistemul public. Pe de altă parte, există și un nivel destul de ridicat, chiar nerealist al așteptărilor românilor de a primi de la stat, de la sistem, servicii medicale bune.

”Recomand companiilor să includă beneficiile legate de sănătate ca standard de performanță atunci când își monitorizează activitatea în sectoare precum industria alimentară, produse de îngrijire personală, cosmetice, servicii sau tehnologie”, a încheiat Laura Arpad.

Globalizare versus localizare – cum se raportează românii la actualul context economic

Lanțurile de aprovizionare au fost date peste cap în ultimii ani, mai întâi de pandemie, apoi de războiul din Ucraina. Guvernele și companiile aduc în discuție reziliența și repatrierea producției, în special pentru domenii esențiale, așa cum este planul de a produce semiconductori în Europa. Mai nou, așa cum am avut achiziții centralizate de medicamente în pandemie, acum se pune problema unor achiziții centralizate de armament.

Cum se potriveste perceptia românilor cu realitatea din societate? Conform indicelui de globalizare măsurat de un institut independent din Elveția, România are la nivelul anului 2020, când s-a realizat ultima măsurare după mai mulți indicatori macro, sociali, politici și economici, un indice de globalizare a societății mult peste media înregistrată de țările cuprinse în studiul Ipsos. 79 de puncte are indicele pentru România, față de 61 puncte indicele mediu global.

De ce există diferențe atât de mari între percepția românilor și realitățile din societate și economie? Așa cum a dovedit și ultimul recensământ, credem că există în România o foarte mare polarizare, există disparitate între diverse clase sociale, între urban și rural, între bogați și săraci.

La aceste diferențe contribuie și atitudinea față de satul global versus nationalismul local. Deși România nu s-a dovedit a fi un loc propice pentru dezvoltarea tendințelor naționaliste ca în alte state, se poate observa o mai mare apartenență la satul global a generației Z și un mai puternic sentiment naționalist la generațiile mai în vârstă.

”Cum se traduc aceste trăsături și percepții în comportamentul de achiziție? 8 din 10 români, mai exact 78% declară că preferă să achiziționeze produse locale, față de 70% media globală. Și la generația tânără, cei care îmbrățișează mai mult noțiunea de sat global, nivelul de acord pentru produsele locale este destul de mare, de 69%. Interesant este faptul că acest trend coexistă în România cu tendința de a susține că străinii produc lucruri mai bune decât fabricile locale. Nu dintr-un puternic naționalism, nici pentru a scurta lațurile de distribuție sau pentru sustenabilitate, ci pentru că produsele românești și-au dovedit valoarea în timp iar românii preferă laptele românesc, autoturismele românești sau alte produse cu valoare puternică a brandurilor”, a mai spus Dorian Cazacu.

Studiul remarcă prezența cu succes pe piață a retailerilor locali, care vin să concureze cu succes lanțurile de retail internațional.