„2020 a fost un an cu multe provocări pentru societate și pentru piața de bere din România. Restricțiile impuse din cauza situației generate de coronavirus au afectat puternic sectorul ospitalității și, implicit, industria noastră. Pierderile cauzate de închiderea Horeca au fost compensate parțial de achizițiile din comerțul cu amănuntul, mutându-se consumul de bere acasă, precum și de faptul că a fost un an cu vreme bună. Totodată, presupunem că piața s-a menținut la nivelul anului anterior și datorită faptului că mulți români din afara țării, din cauza restricțiilor din statele unde își desfășurau activitatea, au revenit pentru o perioadă acasă, au stat alături de familie și și-au petrecut aici concediile”, a declarat Dragoș Constantinescu, Președintele Asociației Berarii României.

„Pe fondul crizei sanitare, din dorința de a păstra distanțarea socială și de a evita călătoria necesară returnării ambalajelor, românii au optat în 2020 pentru ambalajele de unică folosință, fie că vorbim de sticlă sau de plastic. Astfel, sticla nereturnabilă a înregistrat o creștere de 58% față de 2019, lucru datorat în mare măsură opririi sau diminuării activității în Horeca. Ambalajul tip PET a avut un avans de 2,2%, ceea ce marchează o contra-tendință, după 5 ani de scădere constantă, în care a pierdut 9 pp din ponderea deținută între ambalaje”, a adăugat Julia Leferman, director general Asociația Berarii României.

Chiar și în condițiile unei stagnări în volum a pieței, sectorul de bere continuă să aibă un impact pozitiv semnificativ asupra economiei românești. Industria berii asigură la nivelul întregii țări, direct și indirect, un număr de aproape 61.000 locuri de muncă pentru români, acoperă exclusiv din producția locală aproximativ 97% din consumul intern de bere, iar 50% din ingredientele folosite la fabricarea berii provin din agricultura României. Sectorul berii contribuie la creșterea economică a României, prin angajamentul său pe termen lung de a investi la nivel local și de a consolida o industrie responsabilă.

Preferințele consumatorilor în funcție de tipurile de ambalaje

Structura în funcție de ambalaj a pieței berii pe parcursul pandemiei Covid-19 nu a păstrat tendințele ultimilor ani. După o creștere constantă de peste 5 pp între 2015 și 2019, sticla a scăzut anul trecut față de 2019 cu 2,6%. A crescut preferința pentru ambalajele de unică folosință. Astfel, sticla nereturnabilă a înregistrat o creștere de 58% față de 2019, iar ambalajul tip PET un avans de 2,2%. Totodată, berea ambalată la doză a crescut anul trecut cu 1,7 pp, păstrând tendința de creștere a ultimilor ani. Berea la draft a scăzut cel mai mult, datorită închiderii parțiale sau totale a sectorului ospitalității pe parcursul ultimului an, de la 3,4% în 2019 la 2% anul trecut. Ponderea pe fiecare tip de ambalaj - sticlă: 27,4%, doză: 23,9%, butoi: 2%, PET: 46,7%.

Tipuri de bere consumate

Berea lager a continuat să domine preferințele românilor și anul trecut, cu o pondere de 93,8%, în ușoară creștere față de anul anterior. Mixurile de bere și berile aromatizate și-au adjudecat 3,2% din piață, iar categoria specialități, în care intră, printre multe altele, berea neagră, nepasteurizată, albă, ale, roșie etc. 1,6% din piață. Berea fără alcool a deținut o pondere de 1,4%. În ceea ce privește dinamica segmentelor în 2020, tendința de creștere înregistrată în ultimii ani de mixurile de bere și berile aromatizate s-a menținut, chiar dacă 2020 a adus un avans de doar 6% pentru acest segment (față de peste 32% anul anterior), în timp ce specialitățile de bere au scăzut cu 28%.

Numărulul producătorilor de bere a crescut la 86 în 2020, față de 68 în 2019.

Sursa datelor din comunicatul de presă transmis de Asociația Berarii României: BDO Business Advisory și studiul Brewers of Europe despre impactul economic al sectorului berii din România, ediția 2020.

Pentru mai multe detalii despre activitatea producătorilor de bere în 2020, vă rugăm să accesați raportul anual al Asociației Berarii României: https://www.berariiromaniei.ro/wp-content/uploads/2021/04/Raport-Berari21-web.pdf