Parlamentul European, Consiliul Europei și Comisia Europeană au eliminat Amendamentul 171, din discuțiile ce vor avea loc în această vară în cadrul Pactului Agricol European(PAC). Decizia permite producătorilor de alternative vegetale pentru produsele lactate să utilizeze termeni specifici produselor din lapte, precum și ambalaje asemănătoare cu produsele ce folosesc ca materie primă laptele.

Amendamentul 171 a fost eliminat deoarece a fost apreciat ca fiind o reglementare alimentară ostilă mediului, considerată un atac asupra sustenabilității de către aproape jumătate de milion de consumatori care au semnat o petiție lansată de ProVeg Internațional, alături de alte ONG-uri, inclusiv Greenpeace, WWF sau activista de mediu Greta Thunberg. La această campanie s-au raliat și companii producătoare de alimente pe bază de plante precum Upfield, Oatly, Nestle și Alpro. Acestea s-au angajat într-o luptă împotriva cenzurii produselor alternative lactate pe bază de plante.

Anul trecut, în luna octombrie, Comisia Europeană a votat în favoarea Amendamentului 171, care interzicea utilizarea termenilor legați de produsele lactate fabricate din lapte de origine animală pentru alternativele pe bază de plante. Votul a urmat unei hotărâri a Curții Europene de Justiție din 2017, prin care s-a interzis utilizarea denumirilor precum „lapte”, „unt”, „brânză” și „iaurt” în categoria produselor care nu conțineau lapte de origine animală.

Sectorul european al produselor lactate a sărbătorit în octombrie 2020 decizia legislatorilor UE de a proteja termenii ce definesc produsele lactate – inclusiv „lapte”, „zer”, „smântână”, „unt”, „brânză” și „iaurt”. „Europa a oferit industriei rezultate: odată cu viitoarea PAC, instituțiile europene au decis adoptarea unui cadru juridic modern și orientat spre viitor, care ne dă asigurări că agricultura europeană este în conformitate cu așteptările societății actuale”, a declarat atunci președintele EDA, Giuseppe Ambrosi.

După eliminarea Amendamentului 171 din PAC, a venit rândul procesatorilor de alternative vegetale să jubileze. „Aceasta este o victorie a bunului simț. Ar fi absurd să se cenzureze produsele pe bază de plante și în același timp să li se spună consumatorilor să treacă la o dietă pe bază de plante. Imaginați-vă cenzurarea mașinilor electrice sau a hârtiei reciclate. Salutăm claritatea de viziune a UE manifestată în condiții de presiune imensă din partea unor interese nesăbuite asupra mediului”, a declarat Jasmijn de Boo, vicepreședinte, ProVeg International, pentru FoodNavigator.

Cu toate acestea, vicepreședintele ProVeg a subliniat: „Este important să ne amintim că restricțiile existente rămân: încă nu ne putem referi la laptele vegetal sau la smântâna de ovăz. Deci, ne – am protejat status quo-ul, dar un status quo profund limitativ.“
Jasmijn de Boo a spus că își imaginează că industria laptelui va crea mai multe oportunități de a se proteja. „Dar pur și simplu nu este sustenabilă, iar schimbările climatice sunt mai importante decât protejarea unei industrii care nu se va adapta. Există o mare probabilitate ca lobby-ul producătorilor conservatori din industria lactatelor să încerce din nou să adopte o legislație dăunătoare.“

Amendamentul 171 a constat în interzicerea următoarelor practici

• Utilizarea unor formate de ambalare cunoscute și asociate cu ideea de lapte sau produse din lapte, pentru produsele pe bază de plante sau pachetele de margarină pe bază de plante;
• Prezentările vizuale ale alimentelor pe bază de plante, dacă ar putea fi considerate a fi „evocatoare” sau o „imitare” a produselor lactate – de exemplu un vârtej lăptos pe un pachet de băutură din ovăz;
• Afirmații bazate pe știință care compară alimentele pe bază de plante cu produsele lactate, de exemplu „jumătate din emisiile de carbon ale untului din lapte”, în toate comunicările;
• Informații despre alergeni precum „nu conține lapte”;
• Termeni descriptivi, cum ar fi „cremos”, „untos”, „utilizare ca smântână de gătit” sau „alternativă vegană la iaurt”.

Ce a determinat schimbarea de abordare la Bruxelles

Amendamentul 171 - proiect legislativ avansat de către Comisia AGRI a Parlamentului European și care urmărea să impună noi restricții severe asupra alimentelor pe bază de plante - a fost abandonat prin trialogul UE. Parlamentul European, Consiliul Europei și Comisia Europeană au decis că The European Green Deal – Pactul Ecologic European și ghidul său de aplicare a sustenabilității alimentare De la Fermă la furculiță - reprezintă prioritățile climatice progresiste ale Europei, iar Amendamentul 171 contrazice direct obiectivele europene pentru sustenabilitate.

Dar în octombrie 2020 a existat un puternic curent de opinie în legătură cu interdicția propusă pentru „hamburgerii vegetali ”, inovație ce tocmai apăruse pe piață. Acest curent de opinie a dus la respingerea interdicției în Parlamentul Europeran, în timp ce, în acceași perioadă, interdicția pentru înlocuirea sintagmei de produsele lactate pentru produsele alternative a beneficiat de mai puțină atenție și a trecut de votul politicienilor europeni. Cele două abordări diferite – în cazul substitutelor pentru carne și a celor pentru lapte – au fost ulterior utilizate și de industria cărnii, în speranța că vor obține protecție în fața unor produse potențial concurente, dar și de industria procesării plantelor, în cazul produselor lactate.

Elementul care a cântărit mult în adoptarea deciziei a fost, însă, The European Green Deal și argumentele ce au vizat schimbările climatice determinate de industria procesării lapteui pe tot lanțul alimentar.

„În general, observăm un atac major asupra alternativelor la carne și produse lactate, deoarece acestea concurează pe piață cu produsele obținute de două mari industrii. Aceste atacuri indică faptul că există o concurență, care dintr-o perspectivă științifică, este destul de bine venită. Animalele sunt elemente cheie în producerea de emisii, atât în mod direct (metan), cât și indirect prin modificarea utilizării terenurilor – de exemplu prin despăduriri în Brazilia pentru a face loc fie culturilor de soia pentru furaje, fie pășunilor“, declară expertul în politici Guy Pe’er, ecolog la Centrul German pentru Cercetarea Integrativă a Biodiversității (iDiv).