Opinie Ruxandra Târlescu, Partener PwC România și Mihai Anița, Partener PwC România

Severitatea impactului COVID-19 asupra sectorului de retail a depins de categoriile în care activează companiile, de exemplu alimentar, fashion, mobilier, electronice, și de extinderea rețelei de magazine. În timp ce retailerii nonalimentari se confruntă cu închideri de magazine și pierderi masive de venituri în această perioadă, la celălalt capăt al spectrului, hipermarketurile și supermarketurile au avut de câștigat, trecând de la cumpărăturile de panică, la stabilizarea operațiunilor, menținerea lanțurilor de aprovizionare și dezvoltarea de noi canale, precum comerțul online și livrările acasă. Spre deosebire de retailerii nonalimentari, care aveau o experiență mai mare în online, pentru multe din rețelele de supermarketuri și hipermarketuri ecommerce-ul este abia la început, iar această criză le-a accelerat planurile de digitalizare.

Unele dintre evoluțiile pe care le vedem în prezent vor deveni permanente, iar unele vor schimba definitiv fața retailului alimentar. Iată câteva dintre tendințele preconizate la nivel global de experții PwC:

Online-ul și livrările acasă vor continua să se dezvolte

În această perioadă, dar și în cea care va urma, teama oamenilor de pandemia de COVID-19 va persista, ceea ce înseamnă că vor încerca pe cât posibil să evite interacțiunea fizică și aglomerația din supermarketuri. Acest lucru va aduce o oportunitate pentru retaileri să-și dezvolte serviciile de online și de livrare la domiciliu pe termen lung. În prezent, capacitatea de livrare este limitată și vedem că aceștia depun eforturi pentru îmbunătățirea acestei situații, în unele cazuri prin parteneriate creative, precum colaborarea dintre Noriel și Profi pentru anumite produse. Alții și-au extins parteneriatele cu furnizori precum Glovo sau foodpanda la nivelul mai multor orașe din țară.
Deși menținerea vânzărilor este obiectivul actual, baza costurilor se va îmbunătăți pe termen lung, permițând în cele din urmă comercianților să obțină profit din livrările la domiciliu. După ce se va întâmpla acest lucru, nimic nu va mai opri creșterea rapidă a comerțului alimentar online. Pe lângă efectele pandemiei, în România este încă mult loc de creștere pe segmentul comerțului online, țara noastră ocupând ultimul loc în UE, potrivit celor mai recente date valabile pentru 2018 în ceea ce privește ponderea populației între 16-74 de ani care a cumpărat online, de 20% față de media UE de 60%, potrivit datelor Eurostat.

Metodele de plată digitale vor lua avânt

Pentru a evita riscul de a răspândi coronavirusul prin monede și bancnote, acum se promovează pe scară largă plata fără numerar, chiar și pentru plăți mici. Odată ce consumatorii s-au obișnuit să utilizeze metode de plată fără numerar vor continua să le folosească și după perioada de izolare. De asemenea, noile tehnologii precum „scanarea în timpul cumpărăturilor” sau ”self checkout”, nu doar că vor fi mai utilizate, ci vor fi preferate și pe termen lung. Aceasta înseamnă că investițiile în modernizarea magazinelor cu aceste tehnologii vor oferi companiilor un avantaj competitiv.

Igiena produselor

Pandemia duce la așteptări mai mari în ceea ce privește igiena produsului. De frica infectării, clienții tind să se ferească de produsele vrac, fructe, legume sau produse de panificație. Reducerea deșeurilor de plastic a fost o tendință puternică în 2019, dar este posibil să fie inversată - cel puțin parțial și pe termen scurt pentru a răspunde nevoii de siguranță alimentară. Revenirea la plastic, deși într-o formă îmbunătățită, biodegradabilă pare a fi o modalitate de a înlătura temerile consumatorilor.
Rămâne de văzut cum retailerii de produse alimentare vor rezolva problema igienei pe scară largă. Soluțiile posibile includ utilizarea tehnologiilor precum blockchain în lanțurile de aprovizionare pentru a garanta transparența și siguranța produsului în orice moment.

Discounterii și produsele mai ieftine au șanse mari să câștige cote de piață

La fel ca după criza din 2008-2009, din cauza reducerii semnificative a puterii de cumpărare, pe fondul șomajului tehnic, al concedierilor sau reducerilor salariale, consumatorii se vor orienta către supermarketurile de tip discount care au o gamă de produse la prețuri mai mici și sub marcă privată. Iar această tendință va persista cel puțin pe termen mediu.

Arii cheie de acțiune în viitor

Pornind de la aceste tendințe, pregătirea retailului pe termen scurt, mediu și lung ar trebui să aibă în vedere câteva arii de acțiune.

Pe termen scurt este necesară ajustarea gamei de produse la solicitările de pe timpul pandemiei, anticiparea pierderilor și investițiile în marketing, canalizarea resurselor din magazine către online și accelerarea programelor de restructurare. Transformarea digitală trebuie realizată cât mai repede posibil, astfel încât retailerii să poată oferi întreaga gamă de tehnologii noi cu care consumatorii se vor obișnui în această criză. De asemenea, este un moment bun pentru identificarea de jucătorii mici ca potențiali candidați pentru fuziuni și achiziții, concomitent cu analizarea oportunităților de verticalizare a lanțului de aprovizionare.

La aceste măsuri, se adaugă pe termen mediu extinderea rețelei de furnizori, implementarea unor instrumente de marketing la distanță și scalarea operațiunilor de ecommerce.

Pe termen lung, evaluați lanțul de aprovizionare și amprenta logistică pentru a crește flexibilitatea și capacitățile și accelerați rolul automatizării în lanțul de aprovizionare și în magazine pentru a spori rezistența. Strângeți și folosiți datele despre noile segmente de clienți pe care le-ați câștigat în timpul crizei, digitalizați procesele de business și externalizați din serviciile conexe.

Toate aceste perspective vor avea însă ca prioritate controlul costurilor și cheltuielilor în întreaga organizație, menținând astfel sănătatea financiară a companiilor.