Președintele APAR, Ștefan Pădure, punctează principalele aspecte care țin de interesele producătorilor români de alimente și recucerirea piețelor tradiționale.

• Cel mai important aspect care impactează negativ industria alimentară îl reprezintă, în opinia mea, lipsa obiectivelor sectoriale SMART asumate de către actorii din sector (producători, procesatori, autorităţi publice locale şi centrale). O consecinţă imediată a acestei lipse o reprezintă inexistența strategiilor şi a planurilor reale cu impact major pe consumul inutil de resurse. În felul acesta, instrumentele structurale sau de coeziune, finanţate din surse naţionale sau europene, sunt ca o picătură de cerneală în oceanul dezorganizării. Atunci când absobția reprezintă un obiectiv în sine şi nu un indicator de program, cred că ceva nu funcţionează la nivel conceptual.

• În lipsa unor obiective SMART asumate, vom continua să creştem deficitul bugetar prin exportul de „subvenţie” (materii prime) şi importul de produse cu valoare adăugată mare. Decidentul public va trebui să se rupă din captivitatea unor grupuri de interese şi să genereze un plan de ţară împreună cu părţile interesate cu legitimitate în sector.

• După scăderea TVA la alimente, consumul a devenit un indicator de bunăstare - din nefericire oferta de produse agroalimentare în majoritate a provenit din comerţul extern, fapt care a generat dezechilibre ale balanţei comerciale. În ultima perioadă vedem o creştere a prezenţei produselor româneşti în magazine şi, în special, în reţelele multinaţionale, ca o consecinţă a cererii consumatorilor, dar şi a orientării politice spre o susţinere a produsele fabricate în România. În condiţiile în care organizaţiile interprofesionale pe filiere de produs vor avea ca membri şi retailul modern, aşa cum este şi în statele europene, vor genera acorduri interprofesionale în care fiecare verigă din lanţul producator-procesator-comerciant va urmări atingerea obiectivelor pe filieră. Cred că putem să continuăm creşterea, de această dată pe baze sănătoase şi sustenabile. Astfel, finanţările din surse RO/UE vor putea fi folosite pentru echilibrarea verigilor instabile din lanţul de aprovizionare. Putem spune că această abordare este una de tip win-win, în care pe tot parcursul lanţului de aprovizionare vor fi beneficii şi consumatorul va fi principalul câştigător, în contextul în care şi componenta socială va fi atinsă pozitiv.

Ce așteptări avem de la 2019

• Cred cu tărie că România are produse agroalimentare de o calitate excepţională, cu o poveste în spate, dar fără povestitor, încă! Accentul pus pe sistemele de calitate certificată şi promovarea acestor produse poate face din produsul românesc nu numai un motiv de mândrie naţională, ci şi un motor de creştere economică. În condiţiile în care tragem puţin cu ochiul la politicile publice europene, fără a le „adapta” însă, ar putea fi un mare pas înainte în anul 2019.

• Creşterea produselor de calitate şi recucerirea pieţelor tradiţionale poate aduce o linişte în lupta producător-procesator-retail. Compromisul reprezintă principala acţiune atunci când vorbim de negocieri, nu însă şi de calitatea produselor, iar acesta trebuie să îşi găsească locul în vocabularul actorilor din lanţul de distribuţie. O colaborare bazată pe o distribuţie corectă a profitului, în aşa fel încât fiecare componentă să îşi poată continua/dezvolta activitatea de producţie/vânzare, reprezintă pasul următor în dezvoltarea României.

• La nivelul programelor pentru promovarea exportului susţinute de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat există începând din anul 2018 un interes deosebit şi pot spune că politicile publice încep să îşi facă efectul în piaţă. Sperăm ca şi Ministerul Agriculturii să accepte dialogul cu părţile interesate şi să susţină interesele legitime ale producătorilor români, într-o manieră modernă bazată pe principiile economiei de piaţă.

Până la sfârșitul lunii ianuarie vom continua să prezentăm opinii ale jucătorilor din FMCG referitoare la trendurile previzionate pentru 2019 în piețele în care activează.