Corporate Social Responsability, în traducere liberă Responsabilitate Socială Corporativă - nu mai este începând din acest an doar o tendinţă în business importată prin intermediul companiilor multinaţionale. Ceea ce până acum se confunda mai degrabă cu activitatea caritabilă, în baza unei eronate traduceri – Campanii de Responsabilitate Socială – şi era distribuit ca sarcină unei persoane din departamentul de marketing devine acum o chestiune serioasă, care înainte de toate impune companiilor mari transparenţă şi capacitatea de a-şi recunoaşte, măsura, mediatiza şi acţiona asupra efectelor negative pe care businessul respectiv le generează în raport cu mediul înconjurător, cu comunitatea în care acţionează sau în raport cu propriii angajaţi.

Conform Ordinului Ministrului Finanţelor Nr. 3456 din 1 noiembrie 2018 – publicat în Monitorul Oficial 942/7 noiembrie 2018, la Articolele 7 şi 8 se specifică: “Entităţile care la data bilanţului depăşesc un număr mediu de 500 de angajaţi, individual sau consolidat, acolo unde mai multe entităţi funcţionează ca un grup de firme, includ în raportul administratorilor o declaraţie nefinanciară ce conţine informaţii privind cel puţin aspectele de mediu, sociale şi de personal, respectarea drepturilor omului, combaterea corupţiei şi a dării de mită, cel puţin”. Acest ordin vine în completarea Ordinului Nr. 1938/2016 ce transpune în legislaţia românească Directiva 2014/95/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 octombrie 2014 în ceea ce priveşte prezentarea de informaţii nefinanciare şi de informaţii privind diversitatea de anumite întreprinderi şi grupuri mari, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 330 din 15 noiembrie 2014.

Ordinului Nr. 3456 a intrat în vigoare şi se aplică pentru raportările aferente anului fiscal 2018.

Dacă mai exista o umbră de îndoială cu privire la seriozitatea cu care Uniunea Europeană abordează aspectele legate de sustenabilitatea afacerilor derulate în ţările membre, Comunicarea Comisiei din 5 iulie 2017 ce conţine Ghidul privind raportarea informaţiilor nefinanciare risipeşte orice amăgire şi clarifică faptul că raportarea nonfinanciară se bazează pe măsurători complexe, include dialog cu părţile implicate/influenţate de activitatea economică şi măsuri concrete de diminuare a impactului afacerii în raport cu terţi.

Cu alte cuvinte, în companiile mari, Corporate Social Responsability va deveni în următoarea perioadă denumirea unui departament independent de altele sau se va recurge la externalizarea serviciilor respective. Filantropia sau sponsorizările, deşi sunt parte din acţiunile de sustenabilitate în anumite cazuri, nu vor mai fi suficiente pentru a justifica sustenabilitatea businessului derulat.

Multe detalii privind rolul sustenabilităţii în comunitate dar şi în modificarea sistemelor de management, despre diferenţele ce apar în funcţie de modele de oameni de afaceri - imorali, morali sau amorali - dar şi cum distingem Corporate Social Responsability de o campanie filantropică menită să atingă obiective de comunicare aflaţi din interviul pe care Piaţa îl va publica miercuri, 16, ianuarie, cu Dragoş Tuţă Mihailov, Founder The CSR Agency.

Vineri, 18 ianuarie, Doru Mitrana, Sustainability Consultant & Head of Training Department The CSR Agency aduce un plus de detalii cu privire la criteriile pe baza cărora se face raportarea nonfinanciară. Doru Mitrana este unul dintre puţinii traineri certificaţi GRI Standards(GRI- Global Reporting Initiative), standardele pe baza cărora este ralizat Ghidul privind raportarea nonfinanciară. Interviul va fi publicat pe siteul www.revista-piata.ro.