Monica Alexandru, Senior Client Service, ISRA Center, a prezentat o perspectivă sociologică a comportamentului de stocare și a vorbit despre schimbări privind intensitatea sentimentelor de îngrijorare „Covid Fatigue”.

„Sunt trei anotimpuri de când trăim într-un alt context. Comunicarea dihotomică ne-a creat o anumită stare de îngrijorare care, uneori, a fost, practic, accentuată și a ajuns, poate, la o stare de panică, la o teamă ce nu a mai putut fi controlată. Iată, de exemplu, ce spunea unul dintre consumatorii pe care i-am intervievat în ultimele luni: «Când am văzut rafturile goale prima dată, m-am molipsit și eu. M-a prins panica și am intrat într-o agitație și o frenezie să îmi cumpăr tot ce trebuie ca să nu mai ies deloc din casă.» Avem și consumatori care s-au panicat, dar uitându-se în jur, ceea ce noi numim în sociologie actul semnificativ, au avut un comportament la polul opus. Un astfel de context a dus la anumite schimbări”, a relatat Monica Alexandru.

Când ne uităm la un magazin, dincolo de fluxul care ne este încă familiar, putem să observăm câteva lucruri: totul se întâmplă mai rapid, oamenii ies mai rar, sunt orientați către nevoi, au un buget mai mic, sunt mai atenți la prețuri, cumpără produse pe care le pot dezinfecta și simt nevoia de siguranță.

Comportamentul de stocare

În ultimele 6 luni, oamenii au făcut stocuri de alimente care ajung pentru mai mult de 2 săptămâni, produse de igienă și medicamente. Comportamentul de stocare a fost foarte puternic influențat de factorii psihosociali. Potrivit unui studiu derulat de ISRA Center în luna octombrie, mai mult de jumătate din populația urbană declară că este „puțin” îngrijorată de Covid-19, însă aproape 40% afirmă că este „destul” sau „foarte” îngrijorată. Emoțiile, un resort important pentru comportament, au reprezentat motivațiile ce au stat la baza acțiunii.

„Ne-am uitat la ce există în prezent în casele oamenilor: medicamente, soluții de igienizare, alimente congelate și alte asemenea. Cei care stochează mai mult sunt oameni îngrijorați. Cei mai relaxați, mai puțin îngrijorați, sunt mai puțin predispuși să-și facă rezerve. Una dintre preocupările noaste a fost să înțelegem de ce stochează oamenii alimente. Trei dintre motivațiile principale sunt: precauție, neîncredere, comportament gregar – sau nevoia de a ne uita la cei din jur și a ne asigura că ne comportăm la fel.”

Unul din patru români afirmă ca va continua să facă stocuri și pe viitor. Nehotărâții, destul de mulți, pot urma oricare direcție: fie cea mai relaxată - „nu stocăm, nu are rost” - fie cea care accentuează comportamentul de stocare.

„Această situație, ce are un termen nedefinit, ne-ar putea preocupa în continuare ca experți, sociologi, retaileri”, a evidențiat Monica Alexandru.

Ce va urma?

Evaluând nivelul de îngrijorare comparativ cu perioada martie-aprilie (starea de urgență), constatăm că cei mai mulți români spun că sunt mai puțin neliniștiți decât atunci. Este vorba de așa-numitul fenomen „covid fatigue” – „am obosit să stau în casă, să dezinfectez produse, să pun un preș cu clor la ușă, am obosit să mai fiu îngrijorat...”.

„Aici intră în discuție conceptul collective insecurity. Acum câteva luni, teama personală de Covid-19 a devenit o nesiguranță generalizată, un eveniment social. Îngrijorarea a dus la o nesiguranță colectivă care a generat acel comportament de stocare. Golim rafturile din magazine în momentul în care amenințările apar în mod neașteptat, când situația este necunoscută, când are o încărcătură emoțională puternică și nu știm cum să o gestionăm. Asta s-a întâmplat în martie-aprilie. Acum am început să ne obișnuim. Situația a devenit structurală, endemică, iar realitatea a devenit ceva ce nu ne mai înspăimântă. Tocmai de aceea tind să cred că dacă media și sistemul politic vor menține o comunicare cât de cât neutră privind pandemia, acel comportament de stocare mai agresiv nu va reveni”, a concluzionat sociologul Monica Alexandru.