Pe 8 august, Consiliul de Administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția august 2025, document ce include cele mai recente date și informații privind evoluția economiei, precum și scenariile associate evoluției economice pentru perioada care a mai rămas până la finalul anului.

”Rata anuală a inflației a urcat la 7,84% în luna iulie 2025, de la 5,7% în iunie, iar mărfurile alimentare s-au scumpit cu 7,6%, serviciile cu 7,33% și mărfurile nealimentare cu 8,18%.

Potrivit prognozei din raport, rata anuală a inflației va consemna un amplu salt în trimestrul III 2025, sub impactul tranzitoriu al expirării schemei de plafonare a prețului la energia electrică și al majorării începând cu 1 august a cotelor de TVA și a accizelor”, a punctat Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României.

Raportul precizează că în următoarele trei trimestre, inflația se va reduce relativ lent și pe o traiectorie fluctuantă și va cunoaște o corecție descendentă abruptă doar în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea impactului inflaționist direct.

Tot în ședința din 8 august, Consiliul de Administrație al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an.

Prognoza evoluției economice, așa cum este ea percepută de economiștii BNR, va avea un impact semnificativ asupra industriei FMCG, pentru că se bazează pe o stabilizare sau chiar o reducere a consumului pentru anumite categorii de produse. Consumul de bunuri alimentare și nealimentare a mai înregistrat un recul de 1,9% în trimestrul IV din anul 2024, dar după creșterea TVA și a accizelor, corelat cu reforma sectorului public direcționată spre scăderea cheltuielilor bugetare cu salariile, așteptările economiștilor sunt pentru o scădere a consumului în intervalul 2,5%-3,9%.

„Nu suntem într-o recesiune, datele sunt clare. Există însă acest risc. Deocamdată, totul depinde de continuarea programului fiscal, pentru că acesta aduce credibilitatea ţării. Pe partea monetară, cu refacerea rezervelor, lucrurile s-au îmbunătăţit semnificativ. Cursul este stabil fără sprijinul nostru. Riscul este legat în primul rând de factori externi. O bună parte din industria românească este legată de ce se întâmplă în Europa, iar acolo lucrurile nu arată prea bine. Apoi avem reducerea consumului intern, care trebuie contrabalansată cu investiţii din bani europeni”, a declarat guvernatorul.

Reacția economiștilor din bănci : recesiunea este scenariul pe care se lucrează

Deși estimările nu sunt foarte negative și practic nu suntem în recesiune, conform datelor oficiale, majoritatea băncilor comerciale abordează politica de creditare și plasamente financiare pornind de la un scenariu de recesiune, în care evoluțiile economice pozitive, și dacă vor exista, nu vor fi semnificative pentru oferi un impuls suficient de mare economiei.

Printre cele mai optimiste analize pentru 2025, Allianz Trade estimează o redresare lentă, cu o creștere a PIB-ului de +1,0%, urmată de un o evoluție mai bună de +2,3% în 2026. Deficitul bugetar al României , dar și deficitului contului curent vor continua să se mențină la un nivel ridicat tot anul 2025, dar și în 2026. Evoluția economică va depinde în special de nivelul investițiilor publice și de relansarea treptată a consumului intern, fiind stimulată de majorarea veniturilor reale. Totuși, măsurile de consolidare fiscală necesare vor continua să tempereze dinamica de creștere.

Analiștii UniCredit se așteaptă ca deficitul să depășească 8% din PIB în acest an și consideră că ținta de deficit de 7% este de neatins. Tot ei oferă o imagine a pieței muncii unde populația activă a scăzut cu 12.000 de persoane între mai și iunie și a scăzut cu 247.000 persoane comparativ cu iunie 2024, deci asistăm în parallel și la o scădere a bazei de impozitare a muncii, dar și la o scădere a potențialului de consolidare a consumului.

BRD spune că recesiunea este scenariul de bază pentru 2025 și estimează scăderea economică între 0,6 și 1,4% din PIB. Tot BRD avertizează asupra creșterii datoriei externe pe termen scurt la un nivel apropiat de rezervele valutare internaționale. „Estimăm că inflația va intra în intervalul 7%, 8% în trimestrul 3 din 2025, cu o probabilitate crescută să ajungă spre limita superioară a intervalului la finalul trimestrului. Dacă riscurile ascendente se materializează, inflația ar putea urca spre 9%-10% până la finalul anului”, arată raportul BRD.

Economiștii băncii olandeze ING îl contrazic pe guvernatorul Mugur Isărescu și susțin că există presiune pe cursul valutar Euro/Ron, deși pare că acesta s-a stabilizat în intervalul 5,06 – 5,08 lei/1 euro. Într-un raport publicat la începutul acestei săptămâni, ING punctează că pân la finalul anului, cursul de schimb se va menține mai jos de 5,1 lei/1 euro, pentru a evita vârful de inflație prognozat de BNR. Dar în primele săptămâni din 2026, economiștii băncii se așteaptă la o devalorizare a monedei naționale. Pentru industria FMCG, care se bazează în proporție foarte mare pe importuri, atât de materii prime cât și de produse finite, devalorizarea leului va fi luată în calcul înainte ca ea să se petreacă, astfel încât fluxurile de mărfuri să nu fie afectate de fluxurile de cashflow.

BCR susține indirect abordarea ING și spune că BNR va aștepta cel puțin până în primul trimestru al anului 2026 pentru a relaxa politica monetară, cu referire la cursul valutar și, eventual, la dobânda de referință. Economistul șef al BCR, Ciprian Dascălu, spune că scenariul BNR privind creșterea prețurilor la electricitate după expirarea plafonării în iulie s-ar putea dovedi destul de optimist. BCR estimează o inflație generală de 7,5% la sfârșitul anului, presupunând o creștere moderată a prețurilor la energia electrică în iulie, de aproximativ 30%, o transmitere de 60% a creșterii de TVA și o transmitere de 100% din creșterea accizelor. ”Ajustarea fiscală va duce la o corecție a deficitului comercial, reducând presiunea de depreciere a leului și lăsând mai mult spațiu pentru ca BNR să reducă ratele dobânzilor”, mai precizează Dascălu.