La două săptămâni de la lansarea platformei prin care Ministerul Agriculturii (MADR) anunța că vrea să faciliteze relația dintre micii producători de legume și retailerii din marile orașe, oferta acestora nu depășește consumul pentru două zile zile înregistrat într-un oraș cu mai puțin de 50.000 de locuitori.

Obiectivul platformei nu pare să fie susținerea producătorilor locali, deși site-urile de informații agricole abundă în aceste zile de titluri cu producători care nu își pot comercializa recoltele! Nu trebuie înțeles de aici că MADR nu trebuie să susțină micii producători de legume și fructe. Dar modalitățile în care o poate face eficient sunt altele decât organizarea unei platforme online pentru comercializare, în condițiile în care cantitățile oferite de aceștia reprezintă în multe cazuri mai puțin decât se vinde zilnic într-un supermarket urban.

Așa cum am văzut și în urmă cu trei ani, când tot o inițiativă politică a impus prin Legea 150 ca 50% din produsele agricole din categoria legume-fructe aflate pe rafturile marilor retaileri să fie din producție locală, intervențiile populiste în acest sector se lovesc de fiecare dată de realitatea din teren: absența stațiilor de colectare/sortare, refuzul proprietarilor de terenuri când vine vorba despre asociere, pregătirea precară a mărfurilor destinate comercializării.

Totuși, câteva concluzii se pot desprinde din anunțurile producătorilor afișate pe această platformă. Concluzii care nu sunt nici în avantajul lor, dar nici al autorităților din domeniul agricol, care timp de 30 de ani nu au solicitat producătorilor, indiferent de dimensiunea lor, raportarea la anumite standarde de calitate, în timp ce atestatele/certificatele de producător au fost eliberate fără a fi condiționate de respectarea unor norme minime de siguranță alimentară.

Mulți producători s-au adaptat condițiilor de piață

Prin comparație cu cei care acum vor să-și vândă produsele prin platforma MADR, există o categorie de producători care au înțeles că existența pieței de desfacere depinde de cantitățile livrate, de standardele de sortare și de modul în care se face prezentarea produselor pe raft.

Cel mai proaspăt exemplu în acest sens este compania Fresh Veg, o mică fermă înființată în 2017, care pentru a păstra un standard înalt de calitate în această perioadă critică a sporit măsurile de siguranță pentru ca activitatea să se desfășoare în continuare la cel mai înalt nivel de igienă. Astfel, sunt respectate atât regulile impuse atât de autoritățile române, cât și de normele pentru certificarea GLOBAL G.A.P.. Măsurile suplimentare vizează dotarea angajaților cu echipament de protecție, restricționarea accesului persoanelor în fermă, dar și achiziția a cinci lămpi UV pentru sterilizarea depozitului.

Siguranța alimentară la producătorii locali este îndoielnică

Pe unii dintre producătorii care au afișat anunțuri în platforma MADR i-am contactat telefonic. În două cazuri, când am întrebat despre certificare privind utilizarea de pesticide sau declarație pe proprie răspundere, că nu au fost depășite cantitățile admise de substanțe pentru stimularea creșterii, telefonul a fost închis.

Am aflat de la un alt producător, din județul Olt, faptul că certificatul de producător eliberat de direcțiile agricole din primării, prin care aceștia își pot comercializa recolta, sunt eliberate pe baza documentelor de proprietate, chirie sau arendă a terenului agricol. Atât!

Pentru eliberarea atestatului/ certificatului de producător agricol, Ordinul nr. 550/4554/2018 nu prevede nici o condiție cu privire la modul în care sunt realizate culturile și nici o asumare din partea producătorilor agricoli în ceea ce privește siguranța alimentară. Asta înseamnă că sprijinul oferit de MADR prin platforma online lansată pe 30 martie încalcă cel puțin o parte din regulamentele ANSVSA, cele cu privire la utilizarea pesticidelor, pentru că se constituie într-o platformă de intermediere comercială ce nu respectă regulamentele de siguranță alimentară. Un alt fel de proiect cu magazine Unirea, transferat în online, fără reguli stricte și fără a respecta prevederi legale pe care orice alt comerciant - engros sau retailer – este obligat să le respecte, adică să solicite furnizorului de produse documente care să ateste respectarea standardelor de siguranță alimentară.

Ce conține oferta de produse locale pe 12 aprilie

Din 30 de tipuri de legume afișate, pentru patru nu există nici o ofertă: mazăre, ceapă, arpagic, linte. În celelalte 25 de categorii de legume sunt plasate 340 de oferte. Dintre acestea, 209 oferte cumulează patru tipuri de legume de sezon: salată, ceapă verde, ridichi și varză crudă. Cantitățile cumulate, exceptând varza, reprezintă estimativ legumele consumate timp de două zile într-un orășel de maximum 50.000 de locuitori, conform datelor pe care se bazează buyerii din marile lanțuri de retail.

La aceste grupe mari de legume se adaugă alte oferte, precum răsaduri, plante medicinale, chiar și flori. În categoria fructe, de actualitate sunt doar ofertele de căpșuni, majoritatea ofertelor fiind însă pentru recoltele din vară, de pepeni, și cele din toamnă, de struguri. Deși există proteste în fiecare an cu privire la merele românești care nu își găsesc piață de desfacere, doar 3 producători de mere și-au anunțat „posibile” recolte pentru vânzare.

Un producător de ceapă verde și salată, întrebat dacă acceptă analize făcute produselor ca să constatăm dacă a folosit substanțe interzise pentru a stimula creșterea, a precizat că s-a răzgândit și nu mai vinde marfa. Câteva ore mai târziu, anunțul acestuia dispăruse de pe platformă.