Potrivit unui sondaj realizat de AHK România în rândul companiilor cu capital german din România, problemele de livrare, precum și creșterile semnificative ale prețurilor la produsele intermediare și la materiile prime cauzează probleme majore pentru companiile germane care operează la nivel internațional. Acest lucru se aplică tuturor sectoarelor și tuturor companiilor, indiferent de mărime.

Sondajul a fost coordonat de către Uniunea Camerelor de Comerț și Industrie din Germania (DIHK). Au fost intervievate aproape 3.000 de companii din întreaga lume. Din România au participat 43 de companii. Sondajul a avut loc în perioada 27 iulie - 9 august 2021.

81% dintre companiile intervievate raportează creșteri de prețuri sau dificultăți de aprovizionare. „Companiile din industrie se confruntă în prezent cu o nouă provocare a pandemiei de Coronavirus. Nu doar lipsa unor produse și evoluția prețurilor în sine cauzează probleme majore, ci mai ales lipsa de predictibilitate care rezultă din acestea. Lanțurile de aprovizionare devin din ce în ce mai „neplanificabile”, deoarece schimbările bruște, neplanificate în lanțurile de aprovizionare ale partenerilor de afaceri fac ca propria producție să fie din ce în ce mai lipsită de predictibilitate, cu multe schimbări de plan pe termen foarte scurt. Acest lucru duce și la creșterea costurilor", spune Sebastian Metz, director general și membru în Consiliul Director al AHK România.

Companiile resimt în prezent efectele blocajelor de aprovizionare și ale creșterilor de prețuri, în special în cazul oțelului și al maselor plastice (câte 48,6% fiecare), dar nici aluminiul (25,7%) și lemnul (23%) nu pot fi achiziționate în cantități suficiente sau doar la prețuri semnificativ mai mari. De asemenea, există o lipsă masivă de semiconductori în industria auto. Companiile invocă cererea crescută (64,7%) ca fiind principalul motiv al blocajelor de materii prime. De asemenea, mai mult de jumătate consideră oprirea producției la furnizori ca motiv al lipsei de materii prime (58,8%) din cauza închiderilor legate de pandemie sau a măsurilor de igienă, a concediilor medicale și a problemelor de transport (32,4%). Ca urmare a lipsei de aprovizionare, 78% dintre companii se confruntă în prezent cu prețuri de achiziție mai mari pentru produsele și serviciile lor. „Această problemă devine din ce în ce mai mult un factor limitativ pentru activitățile comerciale ale companiilor și, prin urmare, și în dezvoltarea economică ulterioară. Și, bineînțeles, are și un impact foarte direct asupra numeroaselor proiecte de investiții ale administrațiilor publice, în special în ceea ce privește investițiile în extinderea infrastructurii, de exemplu în cadrul programelor de reconstrucție și redresare la nivelul UE”, continuă Sebastian Metz.

În multe companii există, de asemenea, timpi de așteptare mai lungi (62,5%) pentru materiile prime și bunurile comandate, precum și efort de planificare mai mare (aproape 47%). În multe cazuri, comenzile existente nu pot fi procesate (37,5%), iar dificultățile de livrare duc la scăderea vânzărilor (40,6%). 28% dintre companii au fost nevoite să reducă sau chiar să oprească producția.

Mai mult de 60% dintre companii se văd nevoite să transfere creșterea prețurilor către clienți. Aceștia reacționează, de asemenea, la aceste provocări prin căutarea de furnizori noi sau suplimentari (52,6%). Pentru cei mai mulți dintre ei intră în discuție Uniunea Europeană sau restul Europei. 44,7% se gândesc să crească nivelul stocurilor, acolo unde este posibil. O altă măsură pe care 21% dintre respondenți o iau în considerare sau au utilizat-o deja ar fi ajustări de personal, cum ar fi implementarea Kurzarbeit, reducerea orelor suplimentare, reduceri de personal. „Mai multe soluții sunt urmărite în prezent de companii: diversificarea furnizorilor și a regiunilor de aprovizionare, creșterea stocurilor, modificarea produselor etc. Dar totul necesită timp și, în cele mai multe cazuri, acest lucru duce la creșterea costurilor”, mai spune Sebastian Metz.

Cele mai multe dintre companiile intervievate (43%) nu se așteaptă la o îmbunătățire a situației în ce privește aprovizionarea cu materii prime, produse intermediare și bunuri relevante înainte de 2022.