Revista Piata / nr.50 / decembrie 2008

Interviu cu Varujan Vosganian, ministru al Economiei si Finantelor

Revista Piata / nr.50 / decembrie 2008

Interviu cu Varujan Vosganian, ministru al Economiei si Finantelor

Domnule ministru, reprezentantii mediului de afaceri spun ca se simt sufocati de numarul mare al taxelor, in special pe segmentul parafiscalitatii. Aveti in intentie un sprijin din acest punct de vedere,acordat companiilor?

Asta e un fetis cu parafiscalitatea. In primul rand, trebuie sa spunem ca in ultimii doi ani noi nu am mai pus nicio taxa. Vrei sa iti spun ceva? Parafiscalitatea nici macar nu mai e atributul Finantelor. CNVM-ul are taxele ei, BNR are taxele ei, CSA are taxele ei, autoritatile cum sunt cele de reglementare in domeniul energiei, au taxele lor. Eu nu pot sa intervin la CNVM si sa spun "Bai, ia elimina taxa asta"!

Nu neaparat la modul asta, insaprobabil ca solutii pot fi gasite...

Repet, e un fel de fetis. Inainte dadeau vina pe impozite. Acum zic ca de vina e parafiscalitatea. De ce nu vin reprezentantii mediului de afaceri saimi arate concret care taxa nu le place?Una sa-mi arate! Sa vina sa-mi spuna"Nu-mi place taxa cutare!" Sa mi-oarate si o scot cu mana mea. Dar asta,ca in general taxele sunt mari si multe,e o discutie abstracta.

CV de ministru

• 50 de ani, casatorit, un copil
• Absolvent a doua facultati: comert si matematica
• Doctor in economie si conferentiar la ASE
• Vicepresedinte PNL
• Poet si vicepresedinte al Uniunii Scriitorilor din Romania
• Ministru al Economiei si Finantelor.

Inteleg ca ati discutat cu reprezentantii companiilor si ca v-au transmis acest punct de vedere.

Am avut discutii, intr-adevar, cu reprezentantii mediului de afaceri. Se plangeau asa, la modul general, canumarul taxelor e mare si ca ii sufoca.

Si?

Si le-am spus sa imi dea exemplu de una singura.

V-au dat vreun exemplu?

Nu mi-au dat.

Va dau eu, domnule ministru. Taxa radio-tv, obligatorie pentru companii. Si pe care normal, firmele o transfera in pret. De ce sa platesc eu cand imi duc masina la service, o cota parte pentru televizorul la care se uita probabil directorul financiar al service-ului, asta in cazul in care service-ul este dotat cu televizor?

Ascultati-ma o secunda... eu discut acum despre nemultumirile generale ale asociatiilor patronale, nu despre o taxa din aceasta marunta... cat mai e taxa de care discutati?

3 lei, cred. Dar exista in afara acestei taxe o serie de alte obligatii financiare la buget...

Bun, 3 lei. Pai asta nu e o taxa serioasa. Cat se castiga prin eliminarea ei?

Dar mai sunt taxele de mediu..

Haideti domnule, astea nu sunt taxe serioase...

Am inteles. Haideti sa schimbam putin perspectiva. Care sunt prioritatile pe anul acesta si pe anul viitor ale MEF?

La nivel macro, avem pentru 2008 si 2009 doua prioritati care se interconditioneaza. Una legata de stabilitatea economica si a doua de cea de dezvoltare economica. Noi spunem ca dezvoltarea economica este o garantie a stabilitatii si ca stabilitatea este o baza pentru a continua dezvoltarea. Unii spun ca urmeaza o perioada de constrangeri ale politicilor fiscale. Personal, nu ma numar printre cei care socotesc constrangerile economice drept o solutie pentru stabilitate. Constrangeri insemnand reduceri severe ale cheltuielilor publice, un control sever al salariilor (sau crestere zero), eventual un nivel de taxare ceva mai ridicat... eu resping categoric asemenea puncte de vedere.Si nu cred ca pe viitor Romania trebuiesa isi reduca motoarele cresterii economicepentru a tinti stabilitatea.

Considerati ca solutia constrangerilor fiscale, inclusiv in retail, ar putea reprezenta o solutie?

Nu ne putem permite ca, avand in fata o serie de decalaje si avand inca de recuperat pe segmentul convergentei, sa adopte solutia costrangerilor pentru mentinerea stabilitatii.

Spuneati ca suntem in faza unei crize de incredere, nu intr-o crizafinanciara...

Da, am mai spus. Exista criza deincredere sau asteptarea ei. Apoi,in ordinea gravitatii urmeaza crizafinanciara, criza economica si peultimul loc, criza politica, de departecea mai grava dintre toate. Existastate in UE care sunt la limita intre crizafinanciara si economica. Faptul caUE si-a redus ca medie procesul decrestere la 0,5 % pe 2009 arata limpedeca la nivelul UE criza financiara a trecutin componenta de criza economica.La noi, ceea ce se intampla pe pietelede capital nu face parte din efectelecrizei. Pietele noastre de capital erauvolatile cu mult inainte de incepereacrizei. Romania este in acest momentla nivelul crizei de incredere. Inca nuavem o criza financiara. Aceasta semanifesta din partea tuturor componenteloreconomiei. Si din partea MEFsi din partea BNR. MEF isi ia masuri deprecautie.

Cum se manifesta criza de incredere?

Cand e vorba de incredere e vorba de o anumita lipsa de predictibilitate la nivelul institutiilor. Nu avem tot instrumentarul de a da predictibilitate pe perioada urmatoare. De aceea e nevoie de aceste masuri de precautie. Creditul se da cu mai mare dificultate, bilanturile bancilor se comprima, incearca sa aiba o mai buna raportare intre capita lul social si nivelul de cre ditare si devin mult mai precaute si mai interesate in tranzactiile cu titluri de stat.

Masurile anticriza luate de Guvern

• Acordarea unei sume de 1.000 de euro pentru fiecare loc de munca pe care un angajator il creeaza pentru persoane aflate in somaj de cel putin trei luni, avand insa obligatia de a-i mentine in firma pe o perioada de trei ani.
• Reducerea CAS pana la sfarsitul anului 2009 cu doua puncte procentuale, de la 39,5 la suta la 37,5 la suta. Masura se va aplica de la 1 iulie 2009.
• Codul Fiscal a fost modificat, eliminanduseimpozitul pe dividendele reinvestite.

Sunt si probleme de lichiditate, domnule ministru...

Lichiditatea nu mai curge natural. Daca iei un jgheab, apa curge de sus in jos. Tot asa si capitalul, curge de la cei care au, la cei care au nevoie. Intr-o perioada de criza de incredere nu mai exista aceasta fluenta a capitalurilor. Bancile s-au asezat pe bani, nestiind daca isi vor recupera imprumuturile. Si uite asa se ajunge la o fractura intre cei care au banii si cei care au nevoie de ei. In privinta bancilor exista o anumita crispare, asadar. La nivelul populatiei, criza de incredere se manifesta prin incertitudinea legata de evolutia viitoare a economiei. Este foarte important ca in perioada urmatoare, cand sectorul privat o sa aiba probleme legate de finantare, sa sporim alocarile pentru investitii.

La ce sa ne asteptam?

Cel mai periculos lucru in aceasta perioada ar fi sa asistam la recrudescenta populismului...