In 2011 s-a transpus in legislatia nationala noua Directiva europeana privind taxarea tutunului, care prevede o tinta de 90 euro/mie, dar si o perioada de derogare de patru ani (pana in 2018) pentru noile state membre UE - greu incercate de eforturile anterioare imense de aliniere, pana in 2010, la 74 euro/mie. Invatand din lectia anterioara, Ministerul Finantelor a aprobat propunerea industriei, de stabilire a unui calendar care sa prevada cresteri graduale suportabile ale accizei, in fiecare an, in iulie, pana in 2018. Fiscalitatea a devenit astfel predictibila si coerenta. Acest calendar a reprezentat un element de normalitate pentru industria tutunului si a contribuit mult la scaderea contrabandei. Se poate spune ca toate autoritatile statului au actionat impreuna in ultimii ani pentru reducerea comertului ilicit cu tigarete. Iar rezultatele au fost cat se poate de bune, si pentru stat si pentru companiile din industrie.

Gilda Lazar, Director Corporate Affairs & Communications JTI Romania, Moldova si Bulgaria, spune ca “in 2012, cei trei mari producatori de tigarete au platit numai din accize si TVA, la bugetul de stat, circa 3 miliarde de euro. Iar 2012 a fost anul in care am inregistrat o premiera notabila: pentru prima data de cand ne confruntam cu fenomenul contrabandei, comertul ilicit cu tigarete s-a mentinut constant pe parcursul unui an intreg, la aproximativ 13%.

Asadar, intr-un context in care autoritatile au depus mari eforturi pentru combaterea pietei negre, iar politica fiscala a fost coerenta, respectandu-se calendarul de majorare a accizei prevazut in Codul Fiscal, contrabanda s-a mentinut la un nivel apropiat de cel european (de circa 10%) “.

In prezent, piata abia absoarbe cresterea preturilor din ianuarie, generata de noul curs de schimb la care se plateste acciza (4,52, fata de 4,37 la BNR). O noua crestere, atat de apropiata in timp, ar putea avea consecinte, pentru ca preturile din Ucraina, Serbia, Moldova, sunt de 4 pana la 6 ori mai mici. Printre potentialele consecinte ale cresterii pietei negre mentionam scaderea incasarilor la buget, cresterea criminalitatii sau probleme legate de aderarea la Schenghen.

“Intelegem nevoia urgenta de bani la buget pentru politicile sociale anuntate recent. Insa, asa cum ne arata ceea ce s-a intamplat nu mai departe decat cu trei ani in urma, e bine ca politica fiscala sa fie gandita pe termen lung si pusa intr-un context mai larg (evolutia economiei, faptul ca Romania are cea mai intinsa granita externa a UE, tinta de inflatie a BNR s.a.m.d.)”, mai spune Gilda Lazar. Ea sustine ca in locul decalarii, ar fi fost, poate, mai intelept si mai si-gur sa creasca eforturile de combatere a contrabandei si sa fie imbunatatite prevederile legislative in acest domeniu, asa cum industria a propus in ultimul an in repetate randuri.

Cum este abordata problema accizelor la nivel european

Taxarea prin accize la nivel european este abordata diferit in statele membre. Accizele, si mai ales nivelul acestora, sunt parte a politicilor de stimulare a pietelor si incasarilor bugetare in trei state importante pentru productia de bere din Europa: Germania, Spania si Bulgaria.

In majoritatea statelor europene insa, orice masura fiscala, pe langa nevoia de a lasa companiilor ragazul necesar pentru a se adapta din punct de vedere financiar, trebuie sa aiba la baza o analiza atenta a oportunitatii ei raportata la contextul pietei, precum si a efectelor pe care urmeaza sa le produca.

In ceea ce priveste evaluarea efectelor cresterii accizei, trebuie ca statul sa tina cont de impactul cumulat al unei astfel de masuri pe intregul lant de productie - de la materiile prime folosite, trecand prin procesul efectiv de fabricare, pana la zona de distributie, promovare si comercializare.

Presedintele Asociatiei Berarii Romaniei, Constantin Bratu, spune ca „.. ar fi fost important de avut in vedere faptul ca odata cu calcularea in lei a accizei la bere, conform cursului stabilit anual de Banca Centrala Europeana, producatorii de bere au platit deja catre bugetul de stat cu 28% mai mult in 2012 fata de anul 2008, de pilda. Iar daca e sa ne raportam la nivelul actual al accizei, doar din aceasta transformare in moneda nationala, contributiile in lei la bugetul de stat ale producatorilor de bere in 2013, fata de anul 2008, vor fi chiar cu 50% mai mari”.

Bratu mai sustine ca „Nivelul anterior al accizei era corelat cu puterea de cumparare a romanilor, in conditiile in care veniturile orare brute ale romanilor sunt de sapte ori mai mici decat cele ale germanilor, de pilda, Germania fiind o tara care are un nivel de acciza apropiat de minimul european.
 

Daca traducem nivelul de accesibilitate al berii la minutele pe care un roman trebuie sa le munceasca pentru a-si cumpara un litru de bere, lucrurile nu stau cu nimic mai bine: un roman trebuie sa munceasca 24 de minute, fata de media europeana care este situata la 5 minute (grafic). Nu cred ca mai trebuie sa precizez ca orice depasire a pragului accesibilitatii romanilor la acest produs prin cresterea de taxe poate induce o contractie a volumului pietei, reflectata ulterior in scaderea nivelul incasarilor la buget.”

Directorul Asociatiei Berarii Romaniei spune ca Spania si Bulgaria mentin de cinci ani deja acelasi nivel de acciza, in timp ce Germania este la acelasi nivel de accizare de 13 ani si in mod evident acestea sunt state care in mod evident strategic au optat pentru o acciza intre 0,748hl- 0,787 /hl /1 grad, aproape de minimul european. Nimic nu este intamplator iar aceste politici sustinute pe termen lung au dat roade, cele trei state, carora li se adauga si Romania pana la inceputul acestui an, asigurand 40% din productia europeana de bere.