Statele Uniunii Europene au aprobat pe 9 ianuarie acordul comercial de liber schimb cu blocul Mercosur, format din Argentina, Brazilia, Bolivia, Uruguay și Paraguay, în ciuda unei opoziții ferme din partea fermierilor europeni, categoria profesională ce se simte amenințată de efectele acestui acord. Săptămâna aceasta, în Paraguay, Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va semna acordul cu reprezentanții Mercosur, urmând ca acordul să fie ulterior supus votului în Parlamentul European. 

Dincolo de diversificarea comercială necesară pentru Uniunea Europeană din cauza tensiunilor cu SUA și China, relațiile geopolitice mai strânse cu un bloc economic important precum Mercosur sunt considerate din ce în ce mai strategice.

Franța, Polonia, Austria, Irlanda și Ungaria și-au exprimat opoziția, în timp ce Belgia s-a abținut. Toate celelalte state au votat pentru semnarea acordului, potrivit Politico.
Opozanții, în frunte cu Franța, cel mai mare producător agricol al Uniunii Europene, au spus că acordul va crește importurile de produse alimentare ieftine, inclusiv carne de vită, carne de pasăre și zahăr, subminând producătorii agricoli interni.

România a votat în favoarea acordului, deși ministrul Agriculturii, Florin Barbu, nu a semnat Memorandumul înaintat de Ministerul Economiei cu privire la acord și a solicitat garanții suplimentare pentru fermierii români.

Radu Miruţă, fost ministru al Economiei și în prezent ministru al Apărării Naţionale, afirmă printr-o postare pe pagina sa de Facebook că decizia de a susţine acordul UE – Mercosur este net avantajoasă pentru România.

„Acordurile comerciale se fac pe date, negocieri şi argumente, nu pe can-can. Mercosur se judecă pe cifre, nu pe ţipete. Pe cifre în avantajul României, per ansamblu. Industria (auto, echipamente industriale, siderurgie) este clar avantajată. Agricultura a susţinut că este dezavantajată. Ambele sunt importante pentru România, deci balanţa trebuie analizată corect. În anul 2023, România a exportat către ţările Mercosur produse industriale în valoare de 176,5 milioane de euro, pentru care s-au plătit 47,4 milioane de euro taxe vamale. După semnarea acordului, aceste taxe devin aproape zero – un câştig direct şi substanţial pentru economia românească”, a punctat Radu Miruţă.

În ceea ce priveşte agricultura, „potrivit datelor ARICE (Secretariatul General al Guvernului), importurile de carne de vită din ţările Mercosur în 2023 au fost de 46 de tone, adică 0,05% din contingent, o valoare de 2.000 de ori mai mică decât pragul de la care se aplică taxe la nivel european. La carnea de pui, importurile au fost de 1.000 de tone, în timp ce limita stabilită prin acord până la care nu se schimbă nimic este de 180.000 de tone. Impactul este, aşadar, nesemnificativ”, a mai precizat Radu Miruță.

Teoretic, raționamentul fostului ministru al economiei este corect, dar numai pe analiza datelor de import direct. Dacă se va lua în calcul importul comunitar, în cazul cărnii de pui, de exemplu, importul poate fi realizat într-o altă țară membră a Uniunii dar poate pune în pericol fermele avicole din mai multe state europene, prin distribuția în marile rețele de retail. Pe de altă parte, România este un exportator net de cereale în state membre ale UE, iar acest statut poate fi pierdut ușor prin deschiderea liniilor de comerț pentru soia și cereale mai ieftine din Brazilia.

Doar evoluțiile viitoare pentru comerțul de pe cele două continente vor demonstra care supoziții se confirmă și care temeri au fost nefondate.

Cine câștigă, cine pierde și ce obstacole au stat în calea celui mai mare acord comercial al UE din istorie

Acordul cu Mercosur este o înțelegere comercială între Uniunea Europeană și patru țări din Mercosur: Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay, care împreună reprezintă o populație de aproximativ 295 de milioane de locuitori și al cincilea PIB ca mărime din lume.
Acordul va elimina treptat tarifele vamale pentru peste 90 % din comerțul bilateral. Negocierile au început în 1999, cu un acord inițial în 2019, iar un acord politic a fost încheiat abia în decembrie 2024.

De ce a durat atât de mult? În UE, acordul a fost întotdeauna un subiect controversat pentru sectoarele economice și capitalele naționale. Mai ales după 2019, schimbările guvernamentale și evoluția obiectivelor politice în Europa și în țările Mercosur au obligat negociatorii să caute momentul perfect.

Ce conține acordul? Acordul UE-Mercosur este împărțit în două părți, fiecare cu un proces de aprobare diferit. Prima parte este un acord exclusiv comercial – Acordul comercial interimar (ITA). Acesta intră în competența exclusivă a UE, ceea ce înseamnă că are nevoie de aprobarea Consiliului UE și a Parlamentului European pentru a intra în vigoare.

A doua parte este un acord de asociere mai amplu – Acordul de parteneriat UE-Mercosur (EMPA). Acesta include comerțul, dar și investițiile și cooperarea politică. Acordul trebuie ratificat de parlamentele naționale, un proces care ar putea dura ani de zile.

Cele mai controversate elemente sunt legate de comerț. Pentru multe industrii din UE, acordul reprezintă o victorie clară. Acesta elimină tarifele ridicate aplicate exporturilor din UE – inclusiv taxe de până la 35 % pentru piese auto și băuturi alcoolice – și elimină alte bariere comerciale.
În schimb, UE a acordat concesii Argentinei și Braziliei – două puteri agricole importante – permițând cote fără taxe vamale pentru carne de vită și păsări, precum și pentru alte produse „sensibile”, cum ar fi orezul, mierea și zahărul.

De ce este controversat pentru agricultorii din ambele tabere? În timp ce fermierii din Argentina și Brasilia consideră că noile cote sunt modeste, mulți agricultori europeni se tem că vor avea parte de o concurență neloială, deoarece produsele din America de Sud nu ar respecta normele și regulamentele europene în materie de siguranță alimentară.
Preocuparea lor este că producătorii din Mercosur operează în condiții mai puțin stricte în ceea ce privește standardele de muncă, bunăstarea animalelor și mediul, în timp ce fermierii din UE trebuie să respecte reglementări extinse și costisitoare, inclusiv restricții mai severe privind pesticidele.

Ce a făcut UE pentru a rezolva această problemă? Fermierii și miniștrii agriculturii din UE au insistat în mod repetat în ultimii ani pentru măsuri de protecție mai puternice și reciprocitate în cadrul acordului.
Multe dintre preocupări au fost abordate între timp. Clauzele de salvgardare vor permite UE să suspende importurile fără tarife vamale pentru anumite produse în cazul în care piețele sunt supuse presiunilor. Acestea au fost înăsprite și mai mult în ultima rundă de negocieri dintre ambasadorii UE și cei din Mercosur, la începutul acestui an.
Comisia Europeană susține că va intensifica, de asemenea, controalele la frontieră pentru a împiedica intrarea produselor interzise în blocul comunitar și promovează noi norme pentru a interzice importurile de culturi tratate cu pesticide periculoase interzise în UE. Dar acest tip de controale a fost intensificat și pentru produsele agroalimentare provenind din Turcia, China sau nordul Africii, iar rezultatele nu sunt nici pe departe conform așteptărilor, multe produse sau materii prime agricole ce provin din aceste piețe intrând pe piața comună europeană fără să respecte standardele de calitate europene.

Grupurile ecologiste și de stânga se opun de mult timp acordului, avertizând că acesta ar putea conduce la defrișări prin încurajarea agriculturii intensive și a extracției de resurse pentru export. Criticii se tem, de asemenea, că ar putea submina drepturile comunităților indigene, multe dintre acestea exprimându-și opoziția față de acord.

Acordul vine în contextul în care grupurile ecologiste și politicienii critică recentele modificări aduse legislației UE privind defrișările, în timp ce marii comercianți brazilieni de cereale s-au retras chiar la începutul acestui an dintr-un pact menit să protejeze Amazonul de defrișările cauzate pentru cultivarea soiei.

Susținătorii acordului sunt industriile UE – de la industria auto și cea a mașinilor până la industria chimică și farmaceutică – au toate de câștigat de pe urma îmbunătățirii accesului la piața Mercosur. Germania, puterea europeană în domeniul producției de automobile, este de mult timp unul dintre cei mai puternici susținători ai acordului.
Producătorii de alimente și băuturi, mai degrabă decât fermierii, văd oportunități majore. Exportatorii se așteaptă la o creștere a cererii pentru produse cu valoare adăugată mai mare, precum brânza, ciocolata, vinul și băuturile spirtoase.