Semnal de alertă pentru companii: „55% dintre români spun că sunt dispuși să accepte un loc de muncă mai prost plătit, dar care să le ofere mai mult timp liber și mai puțin stres”, arată un studiu realizat de Hunters, noua divizie de trenduri a companiei de cercetare Unlock Market Research, dat publicităţii în luna decembrie 2017.

Companiile şi recrutorii avertizează că majorările de salarii din sectorul public în 2017 au generat două categorii de probleme distincte pe piaţa muncii la care apelează sectorul privat.

Cerinţe surprinzătoare: absolvenţii de liceu nu se mulţumesc cu salariul minim

Pe de o parte, absolvenţii de licee nu mai acceptă prima angajare la nivelul salariului minim, deşi acesta a crescut la 1.900 lei de la 1 ianuarie. Mai mult de două treimi dintre absolvenţii de liceu pretind salarii nete între 2.000- 2.400 de lei, în condiţiile în care, cu un an în urmă, acest nivel de salarizare era atins abia după patru- cinci ani vechime în domeniul în care profesau. Mai mult, în oraşele aglomerate, timpul de deplasare „până la” şi „de la” locul de muncă a devenit element de negociere, în anumite cazuri fiind motiv de refuz din partea candidatului, în alte cazuri fiind motiv de solicitare a unei bonificaţii pe care recrutorii au cuantificat-o: plus 10% la salariu dacă timpul depăşeşte o oră şi plus 15-20% în cazul joburilor pentru care timpul petrecut pe drum depăşeşte 2 ore în total.

Angajaţii cu vechime şi experienţă pot deveni frustraţi. Şi pleacă

Pe de altă parte, în rândul angajaţilor cu vechime din cadrul companiilor au început să se manifeste sentimente de frustrare, deoarece majorările şi bonusurile obţinute după câţiva ani petrecuţi în companie sunt acum asimilate şi de proaspeţii angajaţi, diferenţele de salarizare între un angajat fără experienţă şi un angajat cu 5 ani vechime fiind în anumite situaţii de ordinul zecilor de lei.
Acest fenomen a fost analizat şi de cel mai recent studiu Valoria în colaborare cu Business Mark- „Tendințe și provocări în HR 2017”. Conform acestui studiu, mişcările de personal au luat amploare la nivelul categoriei de personal specializat, iar 60% dintre companii spun că cea mai importantă provocare strategică de la nivelul funcției de HR a devenit retenția angajaților cu potențial ridicat și cu performanțe deosebite.

Intră în contradicţie această concluzie cu cea rezultată din studiul Unlock, prin care românii acceptă mai puţini bani, dar vor mai mult timp liber şi mai puţin stres? Sau cu faptul că tinerii absolvenţi resping ideea de a fi plătiţi cu salariul minim, deşi profesional nu sunt suficient pregătiţi pentru preluarea postului? Răspunsuri pentru aceste întrebări şi o analiză detaliată a tendinţelor de pe piaţa muncii puteţi citi în ediţia din luna februarie a revistei Piaţa.