Săptămâna trecută au devenit aplicabile o parte dintre măsurile privind plățile în numerar. Care dintre aceste măsuri influențează activitatea comercianților și în ce formă?

Odată cu intrarea în vigoare a noilor măsuri privind plățile în numerar, impactul nu e așa semnificativ asupra activității comerciale a membrilor ANCMMR cum ar fi putut fi în varianta legislativă propusă inițial și la care s-a renunțat. Limitarea sumei plafonului de casă la 50.000 lei/zi numerar încurcă puțin doar comencianții mai mari din asociație, impunînd o reevaluare a procedurilor de casierie. Avansul spre decontare, limitat la 1000 lei, deasemenea creează ceva probleme și obligă la ajustarea fluxului de numerar pe cei care se deplasează de la distanțe mai mari, în marile orașe pentru o aprovizionare mai consistentă. Totuși, în comparație cu ce impact ar fi putut să aibă prima variantă a actului normativ, acum suntem într-o zonă rezonabilă.

”Vom reveni la bombonică în loc de rest”

Pentru comercianții mici, cei din mediul rural care nu au acces la o agenție bancară în localitate, care vor fi soluțiile pentru funcționarea optimă, atât în ceea ce privește aprovizionarea cu produse, cât și în ceea ce privește depunerile de numerar?

Pentru comercianții mici din mediul rural, în special cei fără acces la o agenție bancară în localitate, problema este destul de complicată, vor trebui să meargă la o agenție sau sucursală a unei bănci dintr-un oraș apropiat. Și aici apare problema, o parte dintre bănci nu mai lucrează cu numerar, au desființat casieriile, lasând ca alternativă M.F.M.-urile, adică ATM-urile la care se poate depune bancnotă, M.F.M.-urile de regulă fiind situate în holul de intrare al băncii, iar pe cealaltă parte, băncile care încă au caserii, au comisioane consistente la depunere numerar. Avantajul comercianților mici si mijlocii constă aici în faptul că în general cifrele de afaceri sunt relativ mici, iar plafonul de casă este în majoritatea cazurilor acoperitor. Pot să mai amintesc aici un paradox aproape jenant pentru România, care se întâmplă de mai mulți ani, și anume mai multe bănci cu capital străin refuză să lucreze cu monedă, cu moneda națională a României! Mai exact cele cu casierii nu au monedă în casierie și nu lucrează cu ea, iar cele care au A.T.M.-uri, M.F.M.-uri în loc de casierii, știm cu toții că nu au monedă la aceste aparate. Din păcate aceste inițiative bancare care au avut ca scop eficentizarea proceselor interne ne trimit la vechile practici comerciale și anume cele cu “bombonica pentru rest”.

”Contractul cu RetuRo nu este un parteneriat, nu este de tip win-win”

Ați primit la începutul lunii noiembrie formularul de contract pe care retailerii trebuie să-l semneze cu RetuRO, pentru colectarea ambalajelor SGR. Este această formă a contractului cea pe care o așteptați? Ce s-a schimbat și ce nu din propunerile semnalate de ANCCMR în dezbaterea publică?

Formatul de contract primit de la RetuRO în luna noiembrie a fost așteptat cu interes și atent analizat de către comercianții mici și mijlocii. În procesul de dezbatere publică, am luat în considerare cu seriozitate propunerile semnalate de către colegii din ANCMMR, unele extrem de pertinente. Actuala formă a contractului, modificată de câteva zile, reflectă un compromis între solicitările noastre comerciale și temeiul legal pe care a fost construit . Contractul divide comercianții în două categorii mari: unii care vor folosi RVM-uri, adică aparate de colectare automate, aparate care aproape absolva de sarcini comerciantul și ceilalți care vor colecta manual, operațiune care conform contractului ridică mari probleme. Cei din urmă sunt evident comercianții din asociația noastră, comercianți care sunt complet dezavantajați de forma inițială a contractului. Cu toate acestea, continuăm să discutăm cu partenerii noștri de la RetuRO pentru a îmbunătăți claritatea anumitor clauze și pentru a asigura o colaborare benefică pe termen lung, pe care cred că ne-o dorim cu toții.

În dezbaterea publică pe formula de contract, asociația a spus că nu este de acord cu 7 dintre prevederile contractuale. Câte dintre ele au suferit modificări și care au rămas neschimbate?

Din multele prevederi contractuale semnalate inițial de către ANCCMR, în întâlnirile avute, unele au suferit modificări semnificative în procesul de negociere cu RetuRO, fiind integrate in noua formă a contractului, în timp ce altele au rămas neschimbate. Și aici am să va dau câteva exemple:

- am solicitat acces la baza de date a RetuRO, doar la informațiile necesare identificării ambalajelor, în cel mai securizat mod posibil, pentru a putea valida ambalajele înregistrate în sistem în timp real, pe care noi poate nu le avem în magazine, dar e posibil să ne vină de la clienți in procesul de colectare manuala – asteptăm raspuns, contractul nu prevede nimic;

- am solicitat, ca în cazul în care RetuRO face o aplicație de validare gratuită a ambalajelor primite, să o facă puțin mai complexă și să cuprindă în formatul dorit de RetuRO și raportările pe care comercianții vor trebui să le facă obligatoriu lunar: raportare ambalaje achiziționate de la populație, raportare ambalaje în stoc, raportare ambalaje predate catre RetuRO în cursul lunii, raportare ambalaje achiziționate de la furnizori, raportare ambalaje în stoc pline pentru vânzare, raportare ambalaje vândute către clienți în cursul lunii, raportare vochere emise, raportare vouchere decontate, raportare vouchere aflate la clienți, raportare vouchere expirate nerevendicate de către clienți, etc. - nu avem semnale că cineva de la RetuRO ține cont de solicitarea asta;

- am solicitat permisiunea de a tranfera ambalajele purtătoare de garanție însoțite de documentele necesare, într-un mod extrem de transparent, între punctele de lucru ale aceluiași comerciant, pentru a optimiza spațiile de depozitare și a ajuta RetuRO să colecteze mai multe magazine de la o singură adresă - se pare ca am obținut asta;

- am solicitat ca taxa de gestionare, handling fee-ul, să acopere în mod real, măsurabil, salariul unei persoane care desfășoară activitatea asta – se pare că nu ține de RetuRO, sumele vor face obiectul unui act legislativ, care nu ține cont de părerea ANCMMR;

- nu am fost de acord ca RetuRO să modifice unilateral contractul cu retailerii, fie și în spiritul legii - am obținut doar participarea la consultări;

- nu suntem de acord ca noi, comercianții, să achităm contravaloarea sacilor, consumabilelor, tomberoanelor în care se vor preda ambalajele,etc. ele trebuie primite gratuit de la RetuRO;

- nu suntem de acord ca noi comercianții să suportăm contravaloarea ambalajelor purtătoare de garanție, nevalidate de RetuRo, cauză a faptului că au fost depreciate la transport de către transportatorul logistic - nu ne este clar cum se va aplica asta;

- am solicitat explicații în ceea ce privește ”documentația care să ateste restituirea garanției” și conținutul acestei documentații – nu am primit informații;

- în cazul în care RetuRo nu validează toate ambalajele trimise de un comerciant (la punctul de numărare) , “comerciantul trebuie să dovedească administratorului SGR că numărul relevant de unități de ambalaje SGR deduse din factură ca nefiind recepționate în SGR în perioada de facturare îndeplinesc toate cerințele pentru a fi considerate drept recepționate în SGR de către administratorul SGR”. Întrebarea noastră este : cum demonstrează practic? verbal? cu probe video? scriptic? cu martori?;

- având în vedere că una dintre marile probleme la colectarea manuală este spațiul limitat de depozitare al fiecărui comerciant, contractul nu stipulează o frecvență clară de colectare a ambalajelor de către RetuRo, în schimb detaliază în cele mai mici amanunte aspecte care nu sunt atât de pregnante pentru activitatea de colectare.

În încercarea de a asigura un echilibru între interesele noastre și cele ale RetuRo, am depus eforturi constante pentru a ajunge la un consens, iar procesul de dialog este deschis și continuu, ne dorim ca sistemul să funcționeze, nu vrem să fim înțeleși greșit, dar dacă citiți cu atenție contractul dintre RetuRO și comercianți o să observați o discrepanță majoră de poziție tutelară între cele două părți, în care comercianții sunt împovărați de sarcini și atribuții și RetuRO are atribuții de coordonare de pe o poziție superioară, nu de parteneriat.

În actuala formă a contractului, care va fi statutul comercianților din ANCMMR?

ANCMMR, în faza actuală, este în curs de înțelegere a întregului proces propus de contract și de încercare a simplificării acestuia. Contractul are 44 de pagini pline de norme, sarcini și reglementări în favoarea RetuRO, are chiar si penalități pentru comercianți și nu pare nici pe departe un contract win-win. Conform unuia dintre principiile esențiale care stau la baza politicii de mediu a Uniunii Europene și anume “Poluatorul plătește”, comercianții ar trebui să nu aibă nici un amestec în povestea asta, producătorii ar fi trebuit să-și organizeze propriile puncte de colectare și nu mai aveam subiect de dispută. “Alea iacta est“ și trebuie să mergem mai departe. Colaborarea strânsă cu asociațiile de comercianți ar trebui să rămână o prioritate pentru RetuRo, iar scopul acestei colaborări este să garanteze că termenii contractuali reflectă echitatea și transparența, asigurând în același timp o relație constructivă pe termen lung. Din păcate trebuie sa reamintim faptul că prin definiție, contractul este un acord de voință între două părți și o expresie a libertăţii, fiind unanim recunoscut că voinţa semnatarilor este fundamentul contractului. Mai exact un contract nu poate fi semnat de ambele părți, decât în măsura în care acestea sunt integral de acord cu toate aspectele contractului, atât ca formă cât și fond. Dacă ne uităm și la faptul că RetuRO deține un monopol, ieșim contextual din zona democratică în momentul în care vom fi obligați să semnăm acest contract împotriva voinței noastre.

”Ajustările de impozite și costurile cu SGR vor impune o revizuire completă a strategiilor financiare pentru comercianții mici”

Începând cu ianuarie 2024 intră în vigoare și noul pachet de măsuri fiscal adoptat de guvern. În ce mod influentează aceste măsuri fiscal activitatea micilor comercianți?

Intrarea în vigoare a noului pachet de măsuri fiscale în ianuarie 2024, va aduce cu sine provocări semnificative pentru activitatea micilor comercianți. Ajustările de impozite vor impune o revizuire completă a strategiilor financiare a companiilor mici care vor continua să exploreze soluții inovatoare pentru a minimiza impactul negativ și pentru a asigura sustenabilitatea micilor afaceri. Din păcate o mare parte din aceste măsuri vor impacta indirect prețul de raft și coșul de cumpărături al shopperului, ducând implicit la o creștere de prețuri și la o scădere a coșului de cumpărături.

Daca în luna ianuarie 2024 ați avea statusul din 1995, când administrați un magazin de 48 de metri pătrați, cum ar proceda Feliciu Parachiv cu experiența de acum?

O întrebare la care nu m-am gândit niciodată. Cred că aș avea o abordare fundamentată pe experiența acumulată, aș mări viteza de acțiune și aș crește exponențial integrarea noilor tehnologii moderne, pentru a oferi o experiență de cumpărare futuristă clienților. Întotdeauna am apreciat dinamica și flexibilitatea companiilor mici și m-am temut de încetinirea vitezei de reacție și coborârea plumbului în picioare, odată cu creșterea cifrei de afaceri a companiei. Inovația e cheia succesului în orice domeniu, cred că pe ea aș paria, într-o societate a surplusului si a abundentei, interconectata global, care se mișcă în timp real, trebuie să ne ascuțim în permanență tăișul competițional. Inovația tradusă prin regândirea a ceea ce facem și reinventarea industriei în care funcționăm, e propulsorul atomic pentru orice afacere mică.