Autor : Alina Liciu

Industria FMCG este una dintre cele mai dinamice din perspectiva sustenabilităţii corporative la nivel internaţional. Companiile acordă mai multă importanţă decât în trecut nevoilor consumatorilor şi se adresează direct acestora prin mesaje punctuale despre subiecte precum reducerea impactului negativ asupra mediului, susţinerea unui stil de viaţă sustenabil sau responsabilitatea la nivel de produs.

În România, sustenabilitatea corporativă a prins contur în ultimii ani. A crescut numărul companiilor care au rapoarte de sustenabilitate, în special în Food Retail, şi am observat mai multe comunicări legate de responsabilitatea produselor, de exemplu ambalaje mai prietenoase cu mediul, ingrediente organice sau susţinerea unor cauze prin achiziţionarea de produse (cause-related marketing).

Plecând de la aceste observaţii din piaţă, agenţia The Azores Sustainability & CSR Services, care realizează ranking-ul România CSR Index, a încercat să analizeze într-o formă structurată sustenabilitatea şi responsabilitatea socială a companiilor din FMCG. Astfel, am analizat website-urile corporate ale companiilor şi informaţiile comunicate referitoare la impactul social, economic sau de mediu. Formularul de evaluare pe care l-am folosit pentru România CSR Index este destul de complex, având 57 de indicatori împărţiţi în 10 categorii.

Totuşi, am încercat să analizăm într-un mod structurat informaţiile pe care le-am regăsit pe website-uri, pentru a ne face o idee privind statusul actual al CSR-ului în companiile FMCG cu peste 500 de angajaţi. Au fost analizate 73 de companii, mai exact 21 din Food Retail, 8 din industria băuturilor, 36 din industria produselor alimentare şi alte 8 companii din diverse categorii.

Astfel, am folosit structura lui Wayne Visser, Professor of Integrated Value & Chair in Sustainable Innovation, ­Antwerp Management School. Wayne consideră că există cinci tipuri de proiecte de CSR: Defensive, Charitable, Promotional, Strategic şi Transformative.

Din prima categorie, Defensive CSR, fac parte acele inițiative sporadice care se concentrează mai mult pe obiectivele de business, decât pe obiectivul de a avea un impact pozitiv în societate. Wayne încadrează aici, de exemplu, programele de voluntariat pentru angajaţi, atunci când acestea pun accent pe motivarea angajaţilor sau creşterea productivităţii.

Din a doua categorie, Charitable CSR, fac parte iniţiativele de sponsorizare şi actele filantropice de diverse feluri, care au scopul de a ajuta diverse comunităţi.

A treia categorie, Promotional CSR, se referă la iniţiativele care sunt văzute mai mult ca oportunităţi de PR decât ca investiţii în comunităţi şi, bineînţeles, de multe ori există riscul ca acestea să fie catalogate drept „greenwashing”.

A patra categorie, Strategic CSR, înseamnă CSR conectat la strategia de business. Proiectele sau programele sunt adesea în conformitate cu standarde sau sisteme de management şi implică dezvoltarea de politici de CSR, trasarea unor obiective, implementare, auditare şi raportare.

Cea de-a cincea categorie, Transformative CSR, se referă la proiecte care se concentrează pe identificarea cauzelor principale care ar duce la un viitor nesustenabil, adesea aplicând modele inovative de business. Companiile îşi revoluţionează procesele şi serviciile şi fac lobby pentru politici progresive la nivel naţional sau internaţional.

Analizând din perspectiva celor 5 tipuri de proiecte, avem următoarele informaţii la nivel de Food Retail, Băuturi şi Produse alimentare:

Per total, la nivelul industriei FMCG, rezultatele sunt următoarele:

Această analiză ne-a permis să creionăm câteva concluzii:

1. Este o discrepanţă foarte mare între recomandările standardelor sau referinţelor internaţionale (GRI Standards, SDGs, European Directive 2014/95, London Benchmarking Group) şi situaţia actuală din România, în domeniul FMCG şi nu numai.

2. Un număr considerabil de companii comunică despre intenţia de a fi în conformitate cu le­gislaţia din România, ceea ce înseamnă că, pe măsură ce legislaţia devine mai severă, va creşte şi interesul pentru transparenţă şi sustenabilitate corporativă.

3. Domeniul CSR este în mare parte înţeles greşit, multe companii confundă CSR-ul cu filantropia şi cu activităţile promoţionale care conţin elemente de CSR.

4. Există companii care îşi menţionează aspectele prioritare/materiale, însă nu s-a efectuat o analiză de materialitate şi nu au fost implicaţi ­stakeholderii pentru a ajunge la aceste concluzii.

5. Din 73 de companii analizate din domeniul FMCG, 17 nu au comunicat nicio informaţie despre CSR, ceea ce este îngrijorător având în vedere impactul economic, de mediu şi social foarte mare pe care îl au aceste companii.

6. Există un interes relativ mare pentru sisteme de management/certificări: de exemplu, 44,6% dintre companiile analizate prezintă informaţii despre sistemele de management al calităţii şi mediului.

Sustenabilitatea corporativă se va dezvolta cu siguranţă în viitorul apropriat şi va creşte gradul de transparenţă al companiilor privind impactul în societate şi asupra mediului. Un aport semnificativ îl va avea Ordinul 3456/2018, publicat în Monitorul Oficial nr. 942/7 în noiembrie 2018, care aduce modificări şi completări reglementărilor contabile cu privire la situaţiile financiare anuale individuale şi consolidate. Reglementarea a introdus obligativitatea întocmirii unei declaraţii nefinanciare care conţine informaţii privind, cel puţin, aspectele de mediu, sociale şi de personal, respectarea drepturilor omului, combaterea corupţiei şi a dării de mită, de către toţi operatorii economici care depășesc criteriul de a avea un număr mediu de 500 de salariaţi, începând cu exerciţiul financiar 2019.