Obiceiurile şi preferinţele de cumpărare şi de consum sunt în plin proces de schimbare, dar unele caracteristici se pot întrevedea de acum. Cele 70 de minute ale webinarului „SHOPPER versiunea 2.0.2.0”, organizat de Piaţa în colaborare cu Profi, Inovalabel, ISRA Center, Mind the Gap şi Kantar, au scos în evidenţă o serie de fapte, opinii şi argumente pe care operatorii din FMCG şi retailul alimentar le pot folosi pentru a calibra deciziile viitoare.
Din multitudinea de declaraţii ale celor trei speakeri – Alina Dincă (ISRA), Oana Mirilă (Mind the Gap) şi Andra Constantinescu (Kantar), am selectat câteva, pe care le prezentăm în cele ce urmează, precizând că înregistrarea integrală a webinarului este disponibilă pe canalul nostru de youtube.

1. Pe segmentul produselor alimentare, 12% dintre români au cumpărat mai mult din online în timpul pandemiei.

2. Sunt identificabile 3 mari nevoi ale consumatorilor, acum: 1 - nevoia de control (cauzată de starea de anxietate şi de incertitudine; avem nevoia de a controla mai bine situaţia în care ne aflăm, inclusiv dpdv al achiziţiilor). 2 - nevoia de siguranţă (nivelul de alertă privind starea de sănătate e încă ridicat, deci variantele de cumpărare contact-free sunt valabile în momentul acesta). 3 – nevoia de convenience, pe care mulţi au descoperit-o în pandemie. Posibil ca noul convenience să vină din zona aceasta de digital.

3. Noile platforme de comercializare online a alimentelor au identificat o nevoie şi i-au răspuns sau doar s-au adaptat dpdv business pentru că au simţit că e un moment favorabil ? Problema lor este fidelizarea cumpărătorului după relaxarea restricţiilor de mişcare, iar platformele care comercializează un singur tip de produs (cum sunt unele din cele ale producătorilor) ar putea avea o altă barieră, cea de consum de timp al shopperului, pe lângă cea de cost. Exact câştigul de timp şi confort pe care îl presupune onlineul poate fi pierdut.

4. Criza anterioară (2009 – 2011) ne-a învăţat că nu se pot rezolva toate problemele prin promoţii şi discounturi de preţ, un lucru înţeles cu o oarecare întârziere acum un deceniu.

5. Din considerente destul de evidente, acum devine mai importantă componenta umană a brandului.

6. Ţinând cont de experienţa trecutului, este mai mult decât recomandabil să nu fie periclitate încrederea în brand şi valorile brandului.

7. Este nevoie de strategii mixte: de cultivare a equity-ului brandului şi de înţelegere a nevoii de securitate financiară a shopperului.

8. Retailerii au nevoie de o echilibrare a mesajului emoţional – raţional şi de o explorare continuă a felului în care shopperul percepe mesajul. Consumatorii traversează etape diferite: unii au trecut de etapa de şoc financiar sau psihologic, alţii urmează.

9. Peste 30% dintre consumatori spun clar că vor să susţină economia românească achiziţionând produsele fabricate aici. Însă, în lipsa unui mesaj clarificator, standardul e acela de a asocia „naţionalitatea” produsului cu denumirea românească a produsului.

10. E temă de cercetare percepţia shopperilor despre provenienţa internă a diverselor mărci proprii şi branduri de producător.

11. Ca strategie de comunicare, e un moment oportun pentru a pune accentul pe fabricarea locală a produsului, oamenii sunt receptivi la trăsătura aceasta, chiar dacă marca nu este una locală.

12. Adresarea unor nevoi actuale este motivul inteligent pentru lansarea de produse noi.

13. Brandurile / produsele aflate în vulnerabilitate trebuie să încerce să rămână în coşul consumatorului, fie şi prin porţii mai mici, cu cost accesibil.