Articol scris de Marius Brînzea, Director Strategie – Reciclad’OR

Articolul de față își propune, într-o lectură de aproximativ cinci minute, să aducă în prim-plan trei aspecte esențiale privind evoluția colectării și reciclării ambalajelor în România în anul 2025, într-o manieră diferită de narativele adesea empirice din social media și, uneori, chiar din mass-media, unde concluziile sunt formulate câteodată eronat fără o înțelegere temeinică a contextului și a datelor prezentate.

Toate datele prezentate mai jos au la bază informații publice, iar pentru fiecare set de date este indicată sursa oficială.

1. Deschidere și transparență în privința datelor la nivel național

Introducerea Sistemului de Garanție-Returnare (SGR) și faptul că acesta a pus la dispoziție, încă de la început, date lunare complete au marcat intrarea într-o nouă etapă de transparență în ceea ce privește colectarea și reciclarea deșeurilor de ambalaje în România.

În același spirit al transparenței, începând din anul 2024, Administrația Fondului pentru Mediu publică seturi de date extrem de relevante – veritabile radiografii ale performanței naționale în colectarea și reciclarea ambalajelor.

Aceste evoluții reprezintă un pas major și extrem de util pentru întreaga industrie: ele permit înțelegerea corectă a contextului, a magnitudinii și a implicațiilor complexe generate de atingerea obiectivelor actuale de reciclare și, mai ales, a celor viitoare. Totodată, creează cadrul necesar pentru a evalua realist provocările asociate alinierii la cerințele Regulamentului privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (PPWR).

Se spune pe bună dreptate că: „Datele sunt utile, dar mai importante decât datele sunt întrebările pe care le punem despre ele.”

În domeniul colectării și reciclării ambalajelor, aceste întrebări sunt numeroase și de cele mai multe ori decisive pentru modul în care sunt definite strategiile publice și deciziile de business.

Creșterea transparenței datelor la nivel național nu este doar un exercițiu de raportare, ci un instrument strategic care permite tuturor actorilor – autorități, producători, OIREP-uri, SGR, reciclatorii și sectorul retail – să înțeleagă unde ne aflăm cu adevărat și care ar fi efortul necesar pentru a atinge obiectivele din anul 2030 și pentru a se conforma cerințelor Regulamentului pentru Ambalaje și Deșeuri de Ambalaje (PPWR).

2. Aportul sistemelor de Răspundere Extinsă a Producătorilor (OIREP & SGR) la îndeplinirea obiectivelor naționale din anul 2025

Sistemele de Răspundere Extinsă a Producătorilor (OIREP & SGR) au colectat și reciclat în anul 2025 1.464.783.480 kg de deșeuri de ambalaje. Luând în considerare cantitățile de ambalaje introduse pe piața națională în anul 2025, pentru îndeplinirea obiectivelor anuale minime pe tip de material, România trebuia să colecteze și să recicleze cel puțin 1.409.989.680 kg de ambalaje.

Contribuția globală a fiecărui sistem la realizarea obiectivelor de reciclare în anul 2025 a fost următoarea:

• 76% reprezintă aportul cumulat al organizațiilor de tip OIREP - (1.112.085.937 kg);

• 24% reprezintă aportul SGR - (352.697.543 kg).

Datele privind cantitățile reciclate prin soluții individuale nu sunt publice; prin urmare, aceste cantități nu sunt incluse în prezenta analiză.

Absența acestor date nu permite identificarea gradului de îndeplinire a obiectivului național global de reciclare de 65% (echivalentul a minimum 1.654.026.931 kg de deșeuri de ambalaje reciclate) și nici a obiectivului global de valorificare de 70% (echivalentul a minimum 1.781.259.772 kg valorificate).

Tabelul de mai jos detaliază însă performanța reciclării pe fiecare tip de material a fiecărui sistem de Răspundere Extinsă a Producătorilor.

Sursa: site AFM (data culegerii datelor 12.02.2026)

Aceste rezultate confirmă performanța excelentă înregistrată de SGR și scoate în evidență rolul esențial al OIREP-urilor în îndeplinirea obiectivelor naționale. Totodată, aceste informații arată beneficiile transparenței, oferind o bază robustă pentru strategiile ce vor modela rezultatele României în perioada 2027–2030.

De ce sunt importante aceste date? În ultimii doi ani, atenția publică și profesională s-a concentrat aproape exclusiv asupra performanței SGR: recorduri comunicate, rate de colectare, conferințe, simpozioane, aniversări etc. Toate acestea au contribuit la conturarea unei imagini puternice a SGR, dar au condus, în același timp, la estomparea unui adevăr fundamental: îndeplinirea obiectivelor naționale de reciclare depinde, în mod decisiv, si de performanța sistemului OIREP.

Performanța SGR este remarcabilă și merită recunoscută: implicarea populației, infrastructura dezvoltată de către sectorul de retail, angajamentul managementului și al acționariatului SGR au condus la rate de colectare de peste 80% în anul 2025.

Tocmai această performanță ridică însă o serie de întrebări strategice cu privire la evoluțiile și provocările pe termen lung.

Analizând sistemele de garanție-returnare mature din Europa (cu o vechime de peste 25–30 de ani), se observă că, odată atins un anumit plafon de performanță (80–90% rată de colectare), potențialul suplimentar de creștere este limitat.

Extinderea SGR la alte fluxuri de ambalaje este, în fapt, o ipoteză nerealistă, imposibil de pus în practică și profund descurajată de constrângeri tehnice și de sănătate publică — realitate confirmată de experiența europeană, în ciuda unor propuneri locale recente, excesiv de optimiste și, pe alocuri, deconectate de la realitate.

În acest context, capacitatea României de a atinge obiectivele de reciclare stabilite pentru anul 2030 și de a se alinia cerințelor complexe ale Regulamentului privind Ambalajele și Deșeurile de Ambalaje va depinde în mod critic de:

- creșterea performanței și consolidarea sistemului OIREP,

- dezvoltarea infrastructurii de colectare separată,

- funcționalitatea întregului lanț valoric – cu accent pe eficiența în exploatare și pe transparență,

- educația continuă a populației.

3. Perspective 2026–2030

Analiza datelor publicate de Eurostat la 10 octombrie 2025 arată că, încă din anul 2023, șapte State Membre ale Uniunii Europene au atins deja ținta generală de reciclare a deșeurilor de ambalaje stabilită pentru anul 2030: Belgia (79,7%), Țările de Jos (75,8%), Italia (75,6%), Cehia (74,8%), Slovenia (73,6%), Slovacia (71,9%) și Spania (70,5%).

Evidență clară și fără echivoc: cu excepția Țărilor de Jos și Slovaciei, state precum Spania, Italia, Belgia sau Cehia depășesc obiectivele de reciclare pentru 2030 exclusiv prin sisteme OIREP.

La celălalt capăt al clasamentului, 4 țări au raportat în 2023 rate totale de reciclare a ambalajelor sub 50%: România (37,3%; date din 2022), Ungaria (42,8%), Malta (44,4%) și Grecia (48,0%).

Ceea ce este însă deja clar este faptul că, în întreaga Europă, sistemele de tip OIREP reprezintă coloana vertebrală a atingerii obiectivelor naționale de reciclare pentru ambalaje.

În acest context, pentru România, acum, când SGR se apropie de nivelul său maxim de maturitate operațională, considerăm că a venit momentul să ne concentrăm cu adevărat pe:

- consolidarea și modernizarea sistemului OIREP,

- modernizarea și eficientizarea sistemelor de colectare separată de la populație,

- investiții susținute în educarea și responsabilizarea cetățenilor.

Numai prin combinarea inteligentă a acestor elemente, România poate transforma performanța punctuală în performanță sistemică și sustenabilă în perioada 2026–2030 și își poate construi o traiectorie credibilă de convergență cu statele europene aflate astăzi în avangarda economiei circulare.

Despre autor

Marius Brînzea este un executiv senior cu vastă experiență strategică, specializat în strategii competitive la INSEAD – Franța și în sustenabilitate și economie circulară la Universitatea Cambridge.

Cu peste 30 de ani de experiență managerială — inclusiv două decenii de management în domeniul Responsabilității Extinse a Producătorului (EPR) — Marius a ocupat roluri executive importante în România și în străinătate, conducând constant proiecte strategice cu impact ridicat dedicate sustenabilității, managementului ambalajelor, economiei circulare, sistemelor de tip garanție-returnare și schemelor de răspundere extinsă a producătorilor.