Ediția din acest an a conferințelor Ambalaje 360 a abordat tema Circularității ambalajelor, într-un moment critic atât din persectiva problemelor de mediu pe care deșeurile de ambalaje le generează, dar și din perspectiva creșterii volumului de ambalaje de unică folosință puse pe piață. În panelul doi al dezbaterilor a fost abordată strategia RetuRO de implementare a SGR și pașii următori după înregistrarea agenților economici.

Ediția din acest an a conferinței Amblaje 360 - Circularitatea ambalajelor a fost susținută de partenerii Kaufland România, Reciclad`OR, Tiplog, Nestle, Tomra, GreenGroup și Tchibo prin brandul Davidoff. Parteneri media au fost Green Report și Packshow, expoziția organizată de Euroexpo.

Momentul desfășurării dezbaterilor referitoare la implementarea SGR a coincis ca zi și oră cu ședința de guvern în care a fost aprobată, la propunerea Ministerului Mediului, Hotărârea de Guvern prin care s-a decis constituirea și componența Comitetului de supraveghere și monitorizare a implementării SGR. Comitetul va avea în componență doi reprezentanți ai Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor; un reprezentant al Ministerului Economiei; un reprezentant al Ministerului Antreprenorialului și Turismului; un reprezentant al fiecărei asociații reprezentative a producătorilor și comercianților care care face parte din structura acționariatului administratorului SGR. Așa cum ușor se poate observa, deciziile comitetului de supraveghere vor fi strict politice, raportul de reprezentativitate fiind de 4 la 3 în favoarea mediului politic. 

Conform HG 1074/2021, acest comitet de supraveghere trebuia înființat, dar documentul nu preciza nimic în ceea ce privește reprezentativitatea. Mai interesant este însă că în timp ce Ministerul Mediului a obținut HG-ul de constituire a Comitetului de Supraveghere, o altă entitate cu atribuții de supraveghere dar cu o denumire puțin diferită – Consiliul De Supraveghere RetuRo – publică în Monitorul Oficial decizii privind încheierea unui contract pentru ocuparea funcției de Director Juridic al RetuRO. Acest Consiliu de Supraveghere este funcțional încă de la începutul anului 2023 și îi are în componență pe Jovan Radosavljevic, General Manager, Coca-Cola HBC România, Președinte; Maria Maxim, Legal and Compliance Director, Lidl România; Mihai Voicu, General Manager, Bergenbier; Dan Robinson, Managing Director, Heineken România; Tzafrir Granat, CEO URBB; Michał Mrowiec, Președinte Ursus Breweries; Adrian Lăcătuș, East Balkans Senior Commercial Director PepsiCo; Teodor Dulceață, Secretar General Adjunct, Ministerul Mediului; Grzegorz Grabowski, CEO Maspex România; Mario Crețu, Corporate Affairs Director Carrefour România; Raduly Robert Kalman, consilier al ministrului Mediului.

În mod firesc, prima reacție a fost să-i întreb pe cei patru reprezentanți ai organizațiilor implicate în implementarea SGR prin administrarea RetuRo - prezenți la conferința AMBALAJE 360 în calitate de speakeri și aflați pe scenă în momentul respectiv - dacă excesul de reprezentanți proveniți din mediul politic în Comitetul de Supraveghere a cărui componență tocmai era aprobată la guvern nu va afecta ireversibil funcționarea Sistemului Garanție Returnare.

Răspunsul obținut a fost unanim negativ, ceea ce arată că toți cei prezenți erau informați cu privire la această decizie. Rămâne ca proba timpului să stabilească efectele acestei decizii, cu atât mai mult cu cât alte organisme de supraveghere a piețelor – ASF, ANRE – și-au dovedit în timp incapacitatea unor decizii în direcția îmbunătățirii condițiilor din acele piețe. Mai mult, din structura acestui organism de supraveghere lipsesc reprezentanți ai reciclatorilor, o componentă foarte importantă în lanțul valoric al circularității materiilor prime rezultate din ambalaje reciclate.

Într-o discuție purtată în urmă cu câteva luni cu ministrul mediului, Tancsoz Barna, acesta a afirmat că pe parcursul anului 2024 vor circula pe piață, în paralel, ambalaje ale aceluiași produs purtând sigla SGR și ambalaje nemarcate cu acest însemn. Ce efect va avea această perioadă de tranziție asupra colectării și asupra consumatorului?

Mihaela Frăsineanu, Secretar General Adjunct, Ministerul Mediului: ”Este necesară o perioadă de tranziție, în care toți factorii implicați, dar mai ales consumatorii, trebuie să se obișnuiască cu ideea că se face trecerea la un nou sistem. Ne-am dorit să punem în funcțiune acest sistem de garantie returnare într-o perioadă mult mai scurtă decât alte state europene, care sunt mai avansate în ceea ce privește managementul deșeurilor. Dacă am impune o trecere bruscă la ambalaje cu insctriptia SGR, mulți retaileri și producători ar rămâne cu stocuri. Pe de altă parte, noi avem un sistem clasic de gestionare a deșeurilor provenite de la ambalajele introduse pe piață. Modelele respective de gestionare a deșeurilor sunt construite pe programele operațional POSMediu și POIM, trebuie și ele adaptate. Perioadele de monitorizare a impactului acestor finanțări sunt foarte mari, iar acolo trebuie încheiate multe acte adiționale la contracte de finanțare. Dar pentru acele entități, piața se schimbă odată cu intervenția SGR. Avem deja 60.000 de entități economice deja înscrise în SGR(N.R. – la data publicării numărul operatorilor economici înscriși în SGR depășește 63.000).”
Are Ministerul Mediului pârghiile necesare pentru a asigura funcționarea sistemului la 1 decembrie? Vor exista, ca în cazul licitațiilor publice, contestații care să întârzie procesul de implementare?

”Majoritatea celor implicați în această dezbatere sunt implicați alături de Ministerul Mediului în elaborarea actelor subsecvente și a actelor de implementare a sistemului. Pasul următor este metodologia de calcul a ceea ce trebuie să plătească producătorii implicați în acest sistem. Vom ajunge cu toate prregătite în timpul pe care noi singuri ni l-am setat. În ceea ce privește achizițiile prin licitații, vă pot spune că din fericire aceste licitații vor fi organizate de o entitate privată – RetuRo – deci nu se va confrunta cu problemele pe care majoritatea licitațiilor din sectorul public le au”, a adăugat Mihaela Frăsineanu.

În ceea ce privește investițiile în SGR ale producătorilor, cei care pun pe piață ambalajele, Julia Leferman, Director Executiv Berarii României, a clarificat câteva aspecte.

”Avem în vedere în acest moment partea de investiții care va veni să susțină infrastructura de operare. Vorbim despre o infrastructură fizică, una informatică, infrastructura logistică, care să asigure strângerea ambalajelor de la comercianți și întoarcerea acestora la punctele de colectare. În ceea ce privește infrastructura fizică, este vorba despre construcția acelor centre regionale, deservite de centre mai mici, intermediare, un număr de 15-17, rămâne ca decizia finală privind numărul și locațiile acestora să fie luată de managementul RetuRO. Investiția necesară pentru această infrastructură fizică și dotarea ei cu echipamente specifice am evaluat-o la aproximativ 100 de milioane de euro. În momentul în care RetuRo va demara activitatea, atunci vom putea calcula cu exactitate un cost per unitatea de ambalaj, în funcție de costurile operaționale estimate și de numărul total de ambalaje estimat să fie pus pe piață de către producători. În prezent se lucrează la metodologia de calcul a ceea ce trebuie să plătească producătorii implicați în acest sistem, dar și la metodologia de calcul pentru gestiunea ambalajelor de către comercianți. În baza finalizării acestei metodologii de calcul, ce se va încheia cu publicarea unui Ordin de ministru, compania RetuRO va putea face calculul unei valori/unitate de ambalaj”, a precizat Julia Leferman.

Întrebată dacă implementarea SGR va schimba în vreun fel comportamentul de consum prin alegerea de către consumator a unui tip de ambalaj în defavoarea altuia, Julia Leferman spune că nu se așteaptă la schimbări semnificative determinate de implementarea sistemului, atât timp cât garanția are o valoare uniformă pentru toate tipurile de ambalaj.

Ce implică structural SGR pentru marii retaileri și cu ce costuri?

Mario Crețu, Membru al Consiliului Director, Asociația Retailerilor pentru Mediu: ”Ceea ce știm cert, la ora actuală, este că Avem o legislație pentru a asigura funcționalitatea primului proiect public privat din România, că această legislație va fi completată la timp pentru buna funcționare. Pentru retail, SGR-ul este o mare provocare pentru că avem formate diferite de magazine, este un sistem pentru care te pregătești fără să ai o foarte mare predicție financiară, ceea ce în mediul privat este un risc destul de mare, însă ținând cont de buna colaborare cu Ministerul Mediului, ne așteptăm ca evoluția să fie benefică pentru întreaga industrie. Vorbim despre intalarea unui număr de 4-5.000 de automate de colectare a ambalajelor(RVM-uri), de un cost mediu de câteva zeci de mii de euro pentru un aparat. Retailul va sprijini RetuRo cu spațiu de reclamă și de conștientizare în rândul consumatorilor. Urmează partea cea mai grea, montarea infrastructurii de colectare, RetuRO să se organizeze pe partea de preluare. Dar cel mai dificil lucru va fi de a transmite clienților că acest sistem a devenit funcțional și că trebuie să returneze ambalajul pentru a primi garanția, că trebuie să participe la acest efort colectiv.”

Feliciu Paraschiv, vicepreședinte ANCMMR și Director General Paco Supermarkets: ”Cred că în infrastructura de administrare și în cea de supraveghere a funcționării Sistemului Garanție Returnare ar fi trebuit să fie inclusă și ANCMMR, pentru că este evident faptul că retailerii mici și mijlocii vor duce greul acestui sistem, prin colectarea manuală a ambalajelor. Salut ideea marilor retaileri de a instala RVM-uri, dar din păcate pentru cei 70.000 de comercianți mici și mijlocii acest lucru va fi imposibil. Un studiu realizat de ANCMMR pe magazine mici arată că ambalajele care se întorc într-o săptămână, dacă nu sunt colectate de RetuRO, vor ocupa în medie 30% din spațiul de depozitare. Încă nu e clar cum vom depozita plasticul, pentru că în interiorul depozitelor nu este posibil fără o reautorizare din partea ISU. Mai trebuie să luați în calcul că aceste ambalaje din punct de vedere legal, iar depozitarea lor într-un depozit alimentar, la un loc cu produse ce urmează a fi vândute, ridică probleme de siguranță alimentară.”

Întrebat dacă vor fi mulți retaileri de dimensiuni mici care vor renunța la comercializarea produselor ambalate în formate de ambalaj ce intră sub incidența SGR, Feliciu Paraschiv a spus că procentul acestora va fi nesemnificativ, ”Dacă vor fi 2 magazine mici la 100 metri distanță și unul dintre ele nu colectează ambalaje, sau mai mult nu comercializează produsele respective, va pierde foarte mult din clienți. Nu își asumă nimeni un astfel de risc. Nici despre asocieri între retaileri mici pentru colectarea la comun nu putem vorbi cu ușurință, în retailul mic ne lovim de aceleași mentalități ca în cazul asocierilor agricole. Retailerii mici au spus că ei vor colecta doar ce vând, o cantitate echivalentă a ambalajelor pe care ei le-au comercializat pline. Studiul nostru a fost făcut pe magazine până în 150 de metri pătrați și separat pe magazine între 150 mp – 350 mp, și se strâng aproximativ 30 de saci de ambalaje pe săptămână.”

Alin Vișan, președinte Asociația Română pentru Ambalaje și Mediu – ARAM: ”Haideți să nu pornim de la premisa că RetuRo nu va reuși să colecteze în timpul optim ambalajele de la comercianți. RetuRO se pregătește pentru asta și își asumă organizarea acestui sistem care înseamnă inclusiv colectarea de la comercianții mici. Comercianții au obligația să se organizeze pentru a prelua ambalajele de la consumatori, iar RetuRO are obligația de a lua aceste ambalaje de pe capul comerciantului într-un timp optim. Fiecare trebuie să-și facă treaba lui, să nu mai punem mereu răul înainte. Asociația retailerilor mici a fost invitată să facă parte din RetuRO, dar nu a funcționat această invitație, nu a funcționat corelarea documentelor.”