Printr-o decizie emisă pe 20 februarie, Curtea de apel Ploiești a dat câștig de cauză producătorului de vinuri Serve Ceptura SRL și a decis:
” Admite în parte cererea de suspendare. Suspendă executarea prevederilor art.10 alin(5) din HG nr. 1074/2021 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cele prevăzute de HG nr. 1075/2023 până la pronunţarea instanţei de fond. Respinge în rest cererea de suspendare, ca neîntemeiată. Cu recurs în 5 zile de la comunicare. Recursul se va depune la Curtea de Apel Ploieşti. Pronunţată în şedinţa publică, azi, 20.02.2024. Document: Hotărâre nr. 77/2024 20.02.2024.“

Ce stă în spatele acestei decizii enunțate sumar?

Producătorul de vinuri Serve Ceptura SRL, împreună cu alți 15 producători de vinuri, au deschis procese individuale împotriva guvernului României pentru efectele pe care HG 1074/2021, cu toate modificările și completările ulterioare, le are asupra afacerilor din această industrie. Pe de o parte, solicitarea a fost de excludere integrală a producătorului de vin din aplicarea HG 1074/2021, documentul care reglementează funcționarea SGR. Dar această solicitare nu a fost admisă.

Am solicitat părților implicate - Ministerul Mediului, compania Serve Ceptura și casa de avocatură Adesman și Asociații, care reprezintă compania Serve Ceptura în acest dosar - un punct de vedere oficial.

Așa cum era de așteptat, Ministerul Mediului nu a dat curs acestei solicitări, așteptând să primească decizia Curții de apel Ploiești pentru a vedea motivația care stă la baza acestei decizii.
În schimb, despre decizia favorabilă în ceea ce privește suspendarea aplicării aliniatului 5 din Articolul 10 al HG 1074, ne-a oferit detalii Diana Adesman de la casa de avocatură Adesman & Asociații, care reprezintă compania Serve Ceptura SRL în acest proces.

”Fiind vorba despre o acțiune în contencios administrativ, Curtea de Apel a dat dreptate producătorului de vin cu privire la termenul până la care poate comercializa produsele deja îmbuteliate la data de 30 noiembrie, fiind cunoscută practica producătorilor de a pune pe piață vinuri cu o vechime de mai mulți ani, activitate comercială ce ar fi îngrădită prin termenul de 30 iunie 2024 prevăzut de hotărârea de guvern în cauză”, a spus Diana Adesman.

Despre efectele deciziei Curții de Apel Ploiești asupra altor producători de vin, avocat Diana Adesman a spus: ” Sentința Curții de Apel Ploiești, fiind într-o pronunțată asupra unei cereri de suspendare în baza dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 554/2004 – Legea contenciosului administrativ, este executorie de drept, producându-și efectele imediat de la data pronunțării. Hotărârea Curții de Apel Ploiești în discuție produce efecte doar în ceea ce privește reclamantul din cauza respectivă, putând fi făcută, de pildă, opozabilă comercianților / partenerilor comerciali, altor instituții etc. ”

Acțiuni la nivel politic de excludere a vinului din Legea 249 privind ambalajele

Producătorii de vinuri din România, prin patronatul ONIV, au stat permanent departe de grupul de lucru ce a pregătit lansarea Sistemului Garanție Returnare, fiind mai degrabă interesați să rămână în afara sistemului. Calculele hârtiei privind eficiența funcționării Sistemului Garanție Returnare și ultimele decizii adoptate la nivel european cu privire la atingerea până în 2029 a unor cote de colectare și reciclare de aproximativ 90% din ambalajele puse pe piață, inclusiv pentru sticlă, a determinat oficialii de la Ministerul Mediului să includă ambalajele de vin în SGR.

Coincidență sau nu, cu o zi înainte de decizia Curții de Apel Ploiești, 19 februarie, deputatul PNL din Strehaia, Dumitru Mărculescu, folosește calitatea de membru în Comisia pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților pentru a introduce un amendament la Legea 249/2015, prin care elimină vinul îmbuteliat din lista produselor ce poartă sigla SGR.

Iată ce a declarat ministrul mediului, Mircea Fechet, în urma ședinței de guvern de ieri, despre această inițiativă a colegului de partid Dumitru Mărculescu: ”Am dreptul, nu doar în calitate de parlamentar, dar în calitate de ministru, să merg fie la Comisia de mediu, fie să merg chiar în plenul Parlamentului, dacă va fi cazul și să solicit ca acest lucru să nu se întâmple, respectiv excluderea vinului din Sistemul de Garanție-Returnare, pentru că, în opinia mea și după ce m-am consultat cu administratorii Sistemului de Garanție-Returnare, acest lucru ar putea să dezechilibreze sistemul. Ori nu cred că e în interesul nimănui să dezechilibrăm acest sistem, cu atât mai mult cu cât el propune să trecem de la 13%, cât reciclăm astăzi, în medie, la o țintă care, începând cu al treilea an, să depășească 90%. Nu văd nicio rațiune, de mediu cel puțin, pentru care ar trebui să luăm o astfel de decizie.”

Și totuși, producătorii de vin vor ieșirea din SGR a sticlelor în care este ambalat produsul

Proprietarul companiei Serve Ceptura (Serve Winery), Mihaela de POIX, a declarat în exclusivitate pentru Piața că cererea este de a exclude sticla din proiect (n.r. – SGR), nu toate ambalajele in care este imbuteliat vinul.

”Considerăm ca acest tip de ambalaj nu trebuie inclus în cadrul acestui sistem întrucât nu se pretează sistemului de „economie circulară” pe care aceste sistem de garanție - returnare îl urmărește, acest sistem, în esență, fiind creat pentru tipurile de produse ce se consumă imediat după achiziționare. Suntem de părere acest produs nu poate face parte din cadrul unui sistem gândit pentru băuturi de tipul celor „ready to drink”, sens în care pentru industria vinului există riscul ca țintele de reciclare să nu fie niciodată atinse, motiv pentru care toți producătorii vor fi obligați în mod continuu la plata de penalități, existând chiar inclusiv riscul dispariției unora dintre crame ce nu vor putea ține pasul cu costurile pe care acest sistem le presupune”, a spus Mihaela de POIX.

Problemele legate de colectarea sticlei prin intermediul Sistemului Garanție Returnare, atât cele ce implică logistica, dar și cele ce implică reciclarea materialului colectat prin spargere în automatele de colectare, au fost discutate și în ediția de anul trecut a conferințelor AMBALAJE 360, dar vor fi în discuție și la ediția din acest an, ediţie cu tema REVOLUȚIE PENTRU EVOLUȚIE, conferință ce va avea loc pe 4 aprilie la Hotel Pullman, în București.

Proprietarul Serve Winery susține că România nu este singura țară ce are un astfel de sistem de garanție - returnare a ambalajelor, dar sistemele incidente la nivelul Uniunii Europene nu includ sticlele de vin.

”Toate aceste aspecte nu sunt aplicabile vinului, deoarece vinul are un ciclu de viață și o viteză de rotație fundamental diferite față de celelalte băuturi. În acest sens, subliniem faptul că producția de vin este planificată spre vânzare de obicei într-un interval de 2 - 5 ani, bineînțeles ținând cont și de calitatea vinului, de procesul de maturare, dacă este vin baricat sau nebaricat etc. De asemenea, în susținerea acestui argument, precizăm și faptul că majoritatea sticlelor de vin ce se găsesc la acest moment pe rafturile magazinelor sunt din loturi mai vechi de 2 ani (cele mai recente fiind din loturi din 2022). De asemenea, trebuie avut în vedere că unele dintre vinurile ce se găsesc spre comercializare în cadrul cramei noastre sunt vinuri rare, vinuri tezaurizate, ale căror sticle nu pot fi considerate ca ambalaje ce se vor întoarce în așa-zisa „economie circulară” pe care o invocă H.G. nr. 1074/2021. Toate acestea pot reduce eficiența unui sistem de returnare destinat ambalajelor produselor de consum rapid.
Alte argumente în susținerea faptului că vinurile ar trebuie excluse din SGR sunt reprezentate de varietatea și specificul ambalajelor: Vinurile vin într-o mare varietate de sticle, cu dimensiuni și forme diferite, care pot complica standardizarea procesului de returnare și reciclare. De asemenea, anumite sticle de vin sunt considerate colectabile sau decorative, adăugând o valoare suplimentară care nu este prezentă în cazul ambalajelor standard. În egală măsură, includerea vinurilor într-un sistem de garanție și returnare este susceptibilă să afecteze percepția consumatorilor asupra produsului, mai ales în segmentul premium unde ambalajul joacă un rol important în experiența consumatorului.
Mai mult de atât la data de 22.11.2022, Comisia Europeană a propus adoptarea unui Regulament ce prevede ca toate statele membre să dispună de sisteme de garanție returnare până în 2029. În cadrul Regulamentului propus este prevăzut în mod expres că aceste sisteme nu se adresează vinului și băuturilor spirtoase, acestea fiind excluse. Totodată, Regulamentul propus prevede obligația constituirii sistemelor de garanție - returnare doar în privința plasticului și metalului, statele membre având posibilitatea de a include sticla doar în măsura în care acest aspect este unul fezabil.
În România legiuitorul nu a procedat la efectuarea unei analize reale asupra consecințelor acestui sistem asupra industriei vinului”, a mai spus Mihaela de POIX, Proprietar Serve Winery.