Afinitatea românilor pentru produsele locale este puternică şi trainică, ştim asta de mult timp. Este important să ştim şi de ce, în ce categorii de produse relaţia se manifestă mai puternic, dacă există limite în adopţia produselor locale sau bariere în calea achiziţionării lor şi care anume sunt acelea şi, mai ales, dacă există căi de îmbunătăţire a rutei produselor locale către consumatorii români. Compania iSense a realizat un studiu pe aceste teme, concretizat într-o lucrare prezentată de Laura Roşca, qualitative research director.

Studiul clarifică percepţia publică asupra unor concepte de bază. La întrebarea „Care sunt, după părerea dumneavoastră, principalele criterii care încadrează un producător în categoria «producător local»?”, cele mai multe voturi le-a primit enunţul „Comercializează produsele în localitatea sau regiunea în care sunt produse”, urmat la mică diferenţă de enunţul „Producători din anumite regiuni geografice specifice”. Aşadar, reiese că – intuitiv sau nu – oamenii fac distincţia netă între „produs local” şi „produs românesc”. De asemenea, remarcăm că producătorul local este identificat, mai degrabă, după un criteriu geografic. Procentul celor care asociază produsul local cu forţa de muncă românească sau locală este semnificativ mai scăzut.

Tot în rândul informaţiilor esenţiale este şi înţelegerea motivelor care fundamentează alegerea producătorilor locali şi a produselor locale. Studiul iSense a identificat şase motivaţii fundamentale: Calitatea ridicată (prospeţime, termen scurt de valabilitate); Percepţia BIO / eco (produsele locale nu au aditivi, ci ingrediente sigure, sunt produse sănătoase); Induc nostalgie (amintesc de gustul autentic, de copilărie); Evocă tradiţia (reţetele sunt autentice, ingredientele sunt locale); Sustenabilitatea (cumpărarea produselor locale contribuie la susţinerea comunităţilor locale şi a economiei naţionale); Cultivă sentimentul mândriei naţionale (cumpărarea şi consumul produselor locale semnifică apartenenţa la naţiune, întăreşte sentimentul de coeziune).

Dar ce tipuri de produse locale sunt cumpărate de români ? Rezultatele studiului sunt lesne de intuit până la un punct. Aproape toţi românii cumpără fructe şi legume produse local şi mai mult de jumătate cumpără alimente prelucrate – nimic surprinzător în aceste proporţii. Însă mai puţin de o cincime dintre români cumpără articole vestimentare, piese de mobilier şi articole pentru grădină şi bricolaj fabricate local!

Realitatea arată că, în ciuda preferinţei pentru produsele locale, românii cumpără şi foarte multe produse din afara ţării, din diverse cauze. Principalele bariere în calea achiziţionării produselor locale sunt, în opinia participanţilor la studiu, următoarele: indisponibilitatea anumitor produse pe tot parcursul anului (cauză indicată de 38% dintre respondenţi); preţul mai mafre decât al produselor internaţionale (33%); varietatea restrânsă a produselor disponibile în lanţurile de magazine (33%); vizibilitatea redusă la raft (27%); lipsa ofertei în zona în care locuiesc (19%).

Rezultatele studiului conţin idei care pot fi valorificate de producători şi comercianţi. Astfel, din studiu reiese că 36% dintre consumatori şi-ar dori să achiziţioneze produse de pe platforme dedicate producătorilor locali.

Cu privire la viitor, reţinem din studiul iSense că 64% dintre consumatori declară că piaţa producătorilor locali se va dezvolta în următorii cinci ani şi, de asemenea, reţinem ideea că generaţia Z are o apetenţă crescută faţă de produsele locale.

Ce înseamnă pentru consumatori un „producător local” ?

36% - Comercializează produsele în localitatea sau regiunea în care sunt produse
34% - Producători din anumite regiuni geografice specifice
29% - Este atât vânzător, cât şi producător
22% - Forţă de muncă românească sau locală
Sursa: iSense

Consumatorii achiziţionează de la producătorii locali ...

92% - Fructe şi legume
54% - Alimente prelucrate
17% - Produse vestimentare
15% - Mobilier
14% - Articole pentru grădină şi bricolaj
Sursa: iSense

Metodologia studiului

Studiul a cuprins o cercetare calitativă – realizată în perioada ianuarie – februarie 2022, în cadrul unei comunităţi online care a inclus 50 de participanţi, bărbaţi şi femei, 18 – 55 ani, din mediul urban - şi o cercetare cantitativă – desfăşurată în februarie 2022, pe un eşantion de bărbaţi şi femei, 18 – 55 ani, reprezentativ pentru populaţia urbană online, fiind realizate 1.004 interviuri online.