Trendul ESG - Enviromental, Social, Gouvernance – amplificat de pandemie prin noile tendințe de consum a accelerat tranziția companiilor către o economie circulară. Costurile acestei noi revoluții industriale se vor transfera, încet și sigur, în coșul de cumpărături.

Reziliența și adaptabilitatea consumatorilor au fost forțele motrice din spatele trendului ESG (Enviromental, Social, Gouvernance), trend ce s-a dezvoltat în ritm alert în anul 2020 ca urmare a pandemiei COVID 19 și care continuă să implice tot mai multe branduri și în 2021. Concluziile studiului „From Sustainability to Purpose: Refocus on the Planet”, realizat de Euromonitor International în luna aprilie 2021, arată că tranziția companiilor la o economie circulară, sustenabilitatea brandurilor și implicarea guvernelor în măsuri concrete pentru protejarea planetei sunt cele mai importante priorități ale consumatorilor în prezent, după securitatea sanitară.

Nu se face referire la protejarea rersurselor pentru generațiile viitoare, cât se punctează nevoia de a limita schimbările climatice determinate de actualul mod de viață în comunitate. Ceea ce înseamnă că sustenabilitatea brandurilor, tranziția la o economie circulară și impactul redus asupra mediului și comunității nu mai sunt probleme pe care brandurile să le ia în considerare pentru dezvoltarea viitoare. Sunt probleme actuale, pe care brandurile și autoritățile trebuie să le abordeze în prezent, pentru rezolvarea unor probleme cu care consumatorii se confruntă deja, probleme care influențează decizia de cumpărare și comportamentul consumatorului la raft.

Despre provocările pe care le implică tranziția brandurilor către economia circulară și despre modul în care modelele de business se transformă pentru a se adapta unei noi viziuni, mai sustenabilă, au discutat și speakerii prezenți la Conferința „Next Challenge – Circular Economy”, eveniment organizat de Piața în luna iunie. În cadrul conferinței s-a vorbit despre necesitatea stabilirii unui cadru legislativ în care companiile să poată adapta procesele și operațiunile la normele de mediu, cele privind emisiile sau cele privind circularitatea. Raul Pop, Secretar de Stat în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și co-fondator al Coaliției pentru Economie Circulară, a punctat importanța creșterii gradului de circularitate a resurselor, dar și necesitatea implementării unor parametri de măsurare a performanțelor de circularitate și mediu.

Acești parametri de măsurare ar putea fi stabiliți pornind de la Strategia ROCES 2030, document elaborat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din Guvernul României, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și IRCEM - Institutul pentru Cercetări în Economie Circulară și Mediu „Ernest Lupan”. Este un document ce stabilește obiectivele minime ce trebuie atinse la nivel național și poate fi un punct de pornire pentru stabilirea obiectivelor pe sectoare industriale, pentru administrațiile locale și pentru agenții economici.

La strategii stăm bine, la implementare e mai dificil

Dacă în cazul strategiei privind dezvoltarea durabilă și tranziția către o economie circulară stăm destul de bine, nu același lucru se poate spune despre România în cazul implementării acestor strategii. Nici legislația europeană în materie de mediu nu reușim să o transpunem la timp în legislația românească, iar efectele absenței unor măsuri concrete se văd la tot pasul. Comisia Europeană a transmis României în luna iunie trei avize, deoarece nu a transpus integral în legislația națională noile norme ale Uniunii Europene privind depozitele de deșeuri, gestionarea deșeurilor și prevenirea deșeurilor de ambalaje.

În momentul de față, România are două mari restanțe: crearea cadrului normativ pentru transpunerea Directivei 2019/904 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului (Single Use Plastic) și aprobarea proiectului de Hotărâre a Guvernului privind stabilirea sistemului de garanţie-returnare (SGR) pentru ambalaje primare nereutilizabile. România are la dispoziție două luni pentru a lua măsurile necesare, altfel Comisia Europeană ar putea sesiza Curtea Europeană de Justiție în aceste probleme. 3 iulie 2021 reprezintă data limită pentru implementarea Directivei 2019/904, dar România nu a anunțat până în acest moment niciun proiect de implementare a măsurilor expuse în Directivă. Potrivit Directivei 2019/904, restricțiile de piață și marcarea regulilor de produs se aplică începând cu 3 iulie 2021, în timp ce cerințele de proiectare a produselor pentru sticle se aplică începând cu 3 iulie 2024, iar măsurile de responsabilitate extinsă a producătorului se aplică de la 31 decembrie 2024.

Dar ce efecte vor avea dezvoltarea durabilă, economia circulară și trendul ESG asupra industriei?

Costuri, costuri și iar costuri

Aceasta pare a fi, la prima vedere, imaginea pe care o oferă ambițiile strategiilor ce sunt grupate, integral sau parțial, în pactul ecologic european – Green Deal. Toate măsurile ce urmează a fi adoptate la nivel administrativ, dar și la nivelul companiilor, sunt însoțite de costuri. Iar dacă în ceea ce privește costurile de producție, o parte a acestora ar putea fi acoperite din actualele marje de profit, alte costuri, precum cele cu marterii prime, costurile logistice și de transport, se vor reflecta cu certitudine în prețul plătit de consumatori. Nici costurile administrative nu sunt neglijabile. Autoritățile locale vor percepe taxe suplimentare pentru deșeuri, pentru colectare selectivă, pentru poluarea pe care o provoacă automobilul sau centrala termică.

Întrebarea ce macină în prezent industria europeană a bunurilor de larg consum este dacă ea va mai fi competitivă în raport cu producători de pe alte continente, ale căror costuri nu sunt influențate major de un program ecologic la fel de ambițios. Dar așa cum se poate observa din Studiul Sustainability Survey, realizat de Euromonitor International în iunie 2020, aproape trei sferturi din specialiștii din industrie sunt de acord că sustenabilitatea va fi punctul critic pentru branduri o bună perioadă de timp de acum înainte.

Investiții masive în inovare pentru avantaj competitiv

Din perspectiva costurillor ce ar putea eroda rentabilitatea, o bună parte din companiile multinaționale au alocat deja sume importante în inovare, pentru a obține un avantaj competitiv considerabil în raport cu ceilalți concurenți de pe piață. În funcție de domeniul în care activează, investițiile au fost direcționate către soluții alternative pentru materia primă (astfel au apărut primele produse vegetale cu gust și aromă de carne), către soluții pentru reducerea amprentei de carbon în logistică și transporturi sau către inovații în ambalaje realizate din materiale reciclabile sau în ambalaje reutilizabile.

Investițiile realizate de aceste companii au un efect măsurabil asupra indicatorilor de sustenabilitate măsurați în sistemul internațional GRI, dar nu vor fi suficiente după 31 decembrie 2024, când va intra în vigoare responsabilitatea extinsă a producătorului. Trendul ESG, din perspectiva consumatorului, va responsabiliza aceste companii și în domenii mai sensibile, domenii în care nu toate problemele au fost rezolvate: exploatarea forței de muncă a minorilor pe plantațiile din Africa și America de Sud, colectarea și reciclarea deșeurilor din ambalajele plasate pe piață în țări precum România sau aspecte privind integrarea profesională corectă a unor minorități sau grupuri cu nevoi speciale.

Dar poate ce este cel mai important, acest trend – ESG -, precum și politicile europene ce vizează sustenabilitatea și dezvoltarea durabilă, nu se vor adresa, începând de anul viitor, doar companiilor multinaționale, companiilor mari cu peste 500 de angajați.

Și companiile medii vor emite rapoarte auditate pentru sustenabilitate

Pe 21 aprilie 2021, Comisia Europeană a reconfirmat intenția de a urma calea unei economii circulare și sustenabile printr-o nouă propunere de directivă privind raportarea de sustenabilitate și guvernanță corporativă. Principalul obiectiv al acestei propuneri este lărgirea ariei de acoperire a raportărilor nonfinanciare de la aproximativ 11.000 de companii, în prezent, la aproximativ 50.000 începând din anul 2023, urmând ca până în 2030 toate companiile medii să emită rapoarte auditate de sustenabilitate. Prin proiectul de directivă, Comisia propune ca toate companiile cu peste 250 de angajați sau cifră de afaceri de peste 40 de milioane de euro (sau active de peste 20 de milioane de euro, în cazul instituțiilor publice) să realizeze un raport auditat pentru raportarea nefinanciară.

Propunerea lansată în această primăvară de Comisia Europeană aduce clarificări cu privire la categoriile de informații pe care va trebui să le prezinte companiile începând din momentul adoptării, la compatibilitatea informațiilor ce trebuie transmise pentru fiecare tip de activitate economică în parte sau în ceea ce privește modul în care companiile trebuie să-și publice raportarea nefinanciară. De asemenea, vor fi emise două tipuri de standarde de raportare, unul pentru companiile mari și unul pentru celelalte companii eligibile pentru raportare.

Până în septembrie, Comisia Europeană așteaptă feedback de la fiecare din statele membre, urmând ca proiectul să intre în dezbatere în Parlamentul European și directiva să fie aprobată cel mai târziu anul viitor, iar termenul de aplicabilitate să fie 1 ianuarie 2023, după transpunerea directivei în legislația națională a fiecărei țări din Uniune.

O serie de măsuri propuse, adoptate sau aplicate ca „proiect pilot” în Uniunea Europeană pentru reducerea poluării, asigurarea tranziției către o economie circulară și dezvoltare durabilă pot provoca zâmbete amare pentru unii consumatori, care își amintesc condițiile de viață în comunitate pe care le aveau înainte de 1989.

• În 14 localități din Finlanda, Letonia, Danemarca, Suedia și Olanda se derulează proiecte pilot prin care curentul electric este oprit în totalitate în intervalul orar 01.00 – 05.00, pentru reducerea consumului de energie și implicit a poluării. Există un sistem paralel de alimentare cu energie pentru situații de urgență, prin generatoare eoliene, dar prețul energiei este de aproape opt ori mai mare.

• Germania, Franța, Olanda și Belgia analizează oportunitatea interdicției circulației automobilelor în interiorul localităților cel puțin o zi din săptămână. Dacă în Olanda măsura ar urma să includă orice fel de automobil, inclusiv cele care asigură aprovizionarea magazinelor, iar excepție nu fac decât pompierii și salvările (nici măcar poliția!), în Germania, o opțiune propusă este de a aplica această măsură pentru doar jumătate din automobile, fiecare vehicul înmatriculat urmând să primească un certificat de drept de circulație în duminicile având data calendaristică un număr par/impar.

• Retailerii propun consumatorilor reutilizarea pungilor de plastic și a sacoșelor destinate cumpărăturilor. În Parlamentul European a fost depusă o propunere de directivă prin care să fie interzisă comercializarea acestor sacoșe, după modelul plasticului de unică folosință, sau ele să fie impozitate cu o taxă de mediu prin care prețul lor să devină mai mare decât al sacoșelor de bumbac sau hârtie.

• Federația Europeană a Localităților Urbane a propus Comisiei pentru Energie de la Bruxelles un proiect de directivă prin care, în conformitate cu prevederile Green Deal, să fie taxate pentru impactul negativ asupra mediului centralele individuale de apartament, astfel încât utilizarea lor de către consumatori să devină ineficientă economic. În paralel, proiectul prevede dezvoltarea unui sistem de încăzire zonal sau pentru un imobil cu mai multe locuințe, dar sistemele să fie plafonate la furnizarea agentului termic pentru asigurarea unei temperaturi de 20 de grade în locuințe și 37 de grade pentru apă caldă menajeră.

• Incinerarea alimentelor expirate ar putea costa producătorii sau retailerii până la de trei ori prețul produselor incinerate. Măsura ar urma să reducă risipa alimentară și să recalibreze producția. În același timp, perspectiva unor astfel de costuri ar putea genera mai multe situații „out of stock”. Vom vedea mai multe locuri goale pe rafturile magazinelor, în special în ultimele ore ale zilei. O imagine tristă pe care o parte dintre români și-o amintesc.

• O altă măsură ce vizează retailul este propunerea venită din partea unui grup de parlamentari PPE, de a menține spațiile comerciale de orice tip închise cel puțin o zi din săptămână (duminica). Propunerea a stârnit dispute aprinse în cadrul Parlamentului European, deoarece are un impact major în special în industria turismului, a ospitalității, a spectacolelor și evenimentelor sportive, deoarece încasările cele mai mari pentru aceste activități economice sunt realizate în weekend.

• Conform proiectelor pilot privind deșeurile din ambalaje, fiecare cetățean al Uniunii Europene trebuie să colecteze selectiv un minimum de 85% din cantitatea medie de deșeuri generată/cap de locuitor în țara respectivă. Cei care nu vor atinge o cantitate echivalentă prin colectare selectivă vor participa la acțiuni de ecologizare derulate de ONG-uri, prin muncă în folosul comunității, pentru a atinge țintele propuse.